Rusia a atacat Ucraina cu noua sa rachetă hipersonică „Oreșnik”. Ținta a fost orașul Lvov din vestul țării, din apropierea graniței cu Polonia. Este pentru a doua oară de la începutul războiului când armata rusă lovește cu acest tip de rachetă capabilă să transporte mai multe proiectile. Între timp, Kievul, capitala Ucrainei - cu o populație de aproape 3 milioane de oameni - este în pragul unei catastrofe umanitare, după bombardamentele masive ale armatei ruse. Autoritățile îndeamnă locuitorii să părăsească temporar orașul, unde cartiere întregi au rămas fără căldură, apă și energie electrică.
- Un atac aerian masiv al Rusiei a vizat Ucraina în noaptea de joi spre vineri, când au fost lansate 36 de rachete și 242 de drone, inclusiv o rachetă hipersonică Oreșnik, despre care Kievul spune că a fost folosită pentru a „testa” aliații Ucrainei.
- Sistemul de apărare antiaeriană ucrainean a doborât 226 de drone și 18 rachete, au precizat forțele ucrainene.
„Un astfel de atac în proximitatea frontierei cu Uniunea Europeană și cu NATO reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea continentului european și un test pentru alianța transatlantică”, a comentat ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiga într-o postare pe rețelele de socializare.
Regatul Unit, Germania și Franța susțin că atacul rusesc cu rachete Oreșnik este „inacceptabil”
Regatul Unit, Germania și Franța condamnă atacul rusesc asupra Kievului cu rachete Oreșnik, pe care îl cataloghează drept „provocator și inacceptabil”, relatează Euronews.com.
Ucraina investighează folosirea de către Rusia a rachetei hipersonice Oreșnik împotriva infrastructurii civile, considerând-o o posibilă crimă de război.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat, într-o convorbire cu liderii Franței și Germaniei, că Rusia a recurs la acuzații fabricate pentru a-și justifica atacul, potrivit unui purtător de cuvânt guvernamental.
Volodimir Zelenski cere sprijinul partenerilor occidentali după bombardamentele masive
Kievul a fost bombardat cu drone și rachete timp de aproape cinci ore. Jumătate dintre blocurile de locuințe, adică aproape 6 mii, sunt fără căldură, a anunțat primarul Vitalie Kliciko, în condițiile în care temperaturile au scăzut mult în ultimele zile.
„Atacul din noaptea trecută a fost cel mai dezastruos pentru infrastructura critică. Serviciile municipale lucrează în regim de urgență”, a scris Vitalie Kliciko pe rețelele de socializare.
Edilul a avertizat că, și în zilele următoare, condițiile meteorologice vor fi dificile.
„Mă adresez locuitorilor capitalei care au posibilitatea să părăsească temporar orașul, în locuri unde există surse alternative de energie și căldură, să facă acest lucru”, a scris Vitalie Kliciko.
Pe lângă infrastructura civilă, rachetele și dronele lansate de ruși au lovit peste 20 de blocuri de locuințe. Cel puțin patru oameni au murit, iar alți 25 au fost răniți. Printre victime sunt, de asemenea, medici și salvatori care au intervenit pentru a ajuta populația.
Localnic din Kiev: „Eram în camera mea cu câinele, chiar în fața ferestrei, și am văzut patru sau cinci coloane de foc, apoi a urmat o explozie. Fereastra s-a spart. Îmi căutam câinele, care dispăruse undeva. M-am uitat în curte și am văzut casa prietenei mele care era în flăcări. Am coborât să văd ce se întâmplă.
Ceea ce face Rusia arată că nu dorește pacea. Dar oamenii își doresc cu adevărat pacea, oameni suferă, mulți oameni sunt uciși.”
Remus Cernea, corespondent de război: „Au fost afectate sursele energetice ale capitalei și sursele de apă. Această noapte a fost extrem de dură. Mă aflu acum într-o clădire. o clădire lovită aici. Este o clădire a cărui pereți au fost distruși de o dronă de tip Shahed. Doi oameni au murit în acest loc.”
Președintele Volodimir Zelenski a făcut apel ca partenerii occidentali să sancționeze Rusia, dar și să ajute Ucraina pentru a-și întări apărarea aeriană.
„Este nevoie de o reacție clară din partea comunității internaționale. În primul rând, din partea Statelor Unite, care sunt cu adevărat respectate de Moscova. Rusia trebuie să primească semnale că este de datoria sa să se concentreze pe diplomație și să simtă consecințele de fiecare dată când se concentrează pe ucideri și distrugerea infrastructurii”, a scris Zelenski.
În atacul din timpul nopții, Rusia a lansat aproape 280 de drone și rachete. Majoritatea au vizat capitala țării.
Primarul din Kiev sfătuiește locuitorii să plece. Ambasada din Qatar a fost locită
Primarul Vitali Klitschko a sfătuit locuitorii să părăsească temporar orașul, din cauza faptului că atacul a dus la întreruperea furnizării căldurii pentru jumătate din oraș, în condițiile în care afară sunt minus 8 grade.
„Jumătate din clădirile de apartamente din Kiev – aproape 6.000 – sunt în prezent fără încălzire, din cauza daunelor aduse infrastructurii critice a capitalei, provocate de un atac masiv al inamicului. De asemenea, fac apel la locuitorii capitalei care au posibilitatea să o facă, părăsească temporar orașul, pentru a se refugia în locuri cu surse alternative de energie și încălzire”, a declarat primarul Vitali Klitschko, pe rețelele de socializare.
În principal, atacul rușilor a vizat infrastructura Ucrainei, mai ales că ne aflăm în plină iarnă.
Volodimir Zelenski a spus că dronele trimise de ruși au avariat și ambasada Qatarului din Kiev. De precizat că misiunea diplomatică din Doha joacă un rol-cheie în medierea schimburilor de prizonieri dintre Ucraina și Rusia.
Zelenski a declarat că forțele ruse au lansat 242 de drone, 13 rachete balistice, 22 de rachete de croazieră și au tras, de asemenea, și cu o racheta balistică hipersonică cu rază medie de acțiune, de tip Oreșnik, ceea ce a ucis patru persoane în Kiev. Liderul ucrainean a adăugat că o „a doua lovitură” a țintit o clădire rezidențială chiar în timp ce echipele de prim ajutor acordau asistență victimelor, iar atacul a rănit zeci de persoane și a ucis un membru al echipajului ambulanței. În total, patru persoane și-au piardut viața.
Zelenski a solicitat o acțiune internațională mai puternică. Printre răniți se află personal medical, salvatori și un ofițer de poliție, după cum au declarat procurorii. Atacul a afectat mai multe cartiere ale capitalei, printre care Darnytsia, Dnipro, Desnianskyi, Pechersk, Shevchenkivskyi, Holosiivskyi și Sviatoshynskyi.
Ministrul de externe Andrii Sybiha a declarat că atacul cu racheta balistică Oreshnik, care a avut loc mai aproape de granițele UE și NATO „reprezintă o amenințare gravă la adresa securității continentului european și un test pentru comunitatea transatlantică”. El a spus că Ucraina va iniția o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO, precum și răspunsuri în cadrul UE, Consiliului Europei și OSCE.
Ministerul Apărării din Rusia a confirmat un „atac masiv” folosind arme de precizie cu rază lungă de acțiune, inclusiv sistemul mobil de rachete balistice Oreshnik, precum și drone de atac. Ministerul a declarat că atacurile „au vizat facilități de producție de drone și infrastructura energetică care susține industria militară a Ucrainei.” Oficialii ruși au precizat că atacul a fost lansat ca răspuns la acel presupus atac pe care ucrainenii l-ar fi lansat asupra reședinței președintelui rus din regiunea Novgorod. Însă această informație este falsă, după cum au confirmat și agenții americani de la CIA.
Racheta Oreșnik, lansată asupra Liovului
Racheta rusă s-a deplasat de-a lungul unei traiectorii balistice cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră, a indicat primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi.
„Este prima dată când acest tip de atac a fost folosit împotriva orașului Liov în cursul acestui război. Orașul este situat la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Uniunea Europeană. Acesta este un semnal clar pentru partenerii noștri internaționali: războiul Rusiei nu se oprește la nicio graniță”, a declarat Sadovîi, citat de agenția de presă Unian.
Patru morți și 24 de răniți la Kiev
Cel puțin patru persoane au murit și alte 24 au fost rănite în atacul cu drone și rachete lansat noaptea trecută asupra capitalei ucrainene, Kiev, au informat vineri autoritățile, citate de EFE.
„Patru morți și 24 de răniți, printre care medici și angajați ai Serviciului de Stat de Urgență (SES)”, a informat Poliția națională a Ucrainei într-un mesaj transmis prin Telegram, în care se precizează că, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, capitala a suferit din nou un atac aerian inamic de amploare.
Printre morți se află un lucrător sanitar, iar printre cei 24 de răniți sunt cinci angajați ai SES și trei medici care lucrau la locul atacului într-unul dintre cartierele lovite ale Kievului. Aceștia au fost surprinși de un alt bombardament rusesc asupra aceleiași zone, precizează raportul.
Poliția adaugă că până la ora locală 07:00 au fost înregistrate pagube în șase cartiere ale Kievului, fiind afectate în special clădiri de locuit cu mai multe etaje și case, o grădiniță, garaje, mașini și infrastructuri.
„Poliția, împreună cu angajații SES și ai altor servicii, continuă să acționeze la fața locului, înregistrând și documentând consecințele unei noi crime de război” comise de Rusia, se mai spune în comunicat.
Rusia confirmă folosirea rachetei hipersonice Oreșnik
Rusia a confirmat că a utilizat o rachetă hipersonică Oreșnik în atacul din noaptea de joi spre vineri asupra Ucrainei pentru a lovi „ținte strategice”, potrivit agenției de presă oficiale ruse TASS, care citează un comunicat al Ministerului Apărării rus, fiind pentru a doua oară când Rusia recurge la acest tip de rachetă în războiul pe care îl duce în Ucraina, relatează DPA, AFP și Reuters.
Forțele armate ruse au lansat o „lovitură masivă cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, în special cu complexul mobil de rachete terestre cu rază medie de acțiune Oreșnik”, precum și drone, conform comunicatului citat.
Moscova invocă un presupus „atentat” la adresa lui Putin
Potrivit ministerului, a fost lovită „infrastructura vitală de pe teritoriul Ucrainei” atât cu rachete de rază medie și lungă de pe platforme terestre și maritime, cât și cu drone de asalt, care și-ar fi atins țintele.
Aceste lovituri, al căror număr nu a fost precizat, au intervenit „ca răspuns la atentatul terorist efectuat de regimul de la Kiev” asupra unei reședințe a lui Vladimir Putin la sfârșitul lunii decembrie, deși Ucraina a calificat această acuzație a Moscovei drept „minciună”.
Potrivit ministerului, atacurile au lovit instalații de fabricare a dronelor de tipul celor utilizate în (presupusul) atac ucrainean, precum și infrastructuri energetice, fără a specifica care dintre acestea.
Kievul respinge acuzațiile Moscovei
Atât autoritățile, cât și armata ucraineană au sugerat că armata rusă ar fi putut folosi Oreșnik pentru a lovi obiective energetice în regiunea vestică Liov (Lviv), la granița cu Polonia.
Ucraina a negat că ar fi lansat un atac asupra reședinței lui Putin din regiunea Novgorod și acuză Moscova că folosește această afirmație falsă pentru a justifica atacurile asupra clădirilor guvernamentale din Kiev.
De altfel, atacul a fost pus la îndoială de însuși președintele american Donald Trump, iar serviciile secrete americane au concluzionat că Ucraina nu a atacat reședința lui Putin, așa cum încercase să acrediteze Kremlinul pentru a deraia negocierile destinate să pună capăt războiului, desfășurate sub egida SUA, notează Unian.
Oreșnik, o armă cu rază strategică
Bombardamentele masive ale Rusiei de noaptea trecută au făcut cel puțin patru morți la Kiev și zeci de răniți.
Ucraina exprimase temeri că Rusia ar putea folosi din nou racheta Oreșnik, care, potrivit președintelui rus, poate atinge viteze de Mach 10, adică peste 12.000 km/h.
Racheta Oreșnik, capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu focoase nucleare, a fost utilizată pentru prima dată cu încărcătură convențională în noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro (centrul-estul Ucrainei).
Putin a afirmat că sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt incapabile să intercepteze Oreșnik, care înseamnă „alun” în limba rusă. El a mai spus că această rachetă ar putea lovi ținte chiar și în Europa de Vest.
Sisteme de rachete Oreșnik au fost desfășurate la mijlocul lunii decembrie în Belarus, țară aliată cu Rusia, așa cum anunțase la momentul respectiv președintele belarus Aleksandr Lukașenko.
