România pare că a rămas, dintre țările Uniunii Europene, cea mai pro Trump. Un sondaj Gallup arată că președintele SUA face impresie bună în sud-estul Europei, în timp ce nemții se declară a fi cei mai anti-Trump.
În țara noastră, cam 17% dintre cei chestionați apreciează imaginea lui Donald Trump drept una „foarte favorabilă”, iar 34% „întrucâtva favorabilă”.
La polul opus, 21% spun că imaginea lui Trump este „întrucâtva nefavorabilă”, iar alți 20% o văd drept „foarte nefavorabilă”. Dacă adunăm cifrele, primele două cu plus, celelalte două cu minus, atunci scorul lui Donald Trump în România este de +10%. Cel mai mare din Uniunea Europeană.
În regiune, doar câteva țări din afara Uniunii Europene, precum Kosovo, Republica Moldova și Macedonia de Nord mai oferă sprijin pentru Trump. Președintele american înregistrează totuși scoruri extrem de negative în Danemarca, Suedia și Norvegia.
În același timp, sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne extrem de limitat pe continent. Singura țară europeană în care liderul de la Kremlin are sprijin pozitiv este Serbia. Un sondaj global al Gallup International realizat în perioada octombrie-decembrie 2025, a analizat opinia publicului din 61 de țări despre cinci lideri politici și o personalitate religioasă.
De ce este România mai deschisă față de Trump?
Politologul Marius Ghincea a explicat la Euronews România că percepția mai favorabilă față de Donald Trump în România, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, are legătură cu orientarea tradițional pro-americană a societății românești.
„În mod tradițional, noi, românii, suntem pro-americani, în special de la căderea regimului comunist, și au existat motive foarte bune pentru asta. Americanii s-au dovedit a fi un garant important de securitate și un partener strategic pentru România”, explică Ghincea.
Potrivit analistului, apartenența României la NATO și la Uniunea Europeană a reprezentat baza stabilității și prosperității din ultimele decenii, iar relația strategică cu SUA a consolidat percepția pozitivă în rândul populației.
Există o legătură între simpatia pro-Trump și euroscepticism?
Întrebat dacă simpatia față de Trump se suprapune cu scepticismul față de Uniunea Europeană, Ghincea afirmă că este posibilă o anumită convergență.
„Într-o bună măsură este posibil să existe o suprapunere între pozițiile eurosceptice și cele pro-Trump, mai ales având în vedere că partidele de extremă dreapta din România, în special AUR, s-au poziționat foarte pozitiv față de Trump și SUA. Totuși, vorbim de o medie de aproximativ 11%, deci proporțiile sunt încă destul de reduse.”
Un element care diferențiază România de alte state europene este lipsa unor lideri politici relevanți cu poziții explicit anti-americane.
„Într-o bună măsură este posibil să avem o convergență între pozițiile eurosceptice, anti UE și pozițiile pro Trump, în special având în vedere că partidele de extremă dreapta din România, în special AUR, s-au poziționat foarte pozitiv față de Trump și SUA. Până la urmă vorbim doar de undeva la media de 11%, deci proporțiile sunt încă destul de reduse. Principalul motiv pentru care cred eu că românii sunt puțin diferiți față de cei din restul statelor europene, ține și de fapătul că la București nu există niciun lider politic care să susțină o poziție clar anti americană, pe când în țări precum Polonia avem critici mult mai acerbe față de poporul american. (...) În alte țări, mai ales cele vest-europene există poziții anti americane de tradiție, în special din partea stângii politice, dar din ce în ce mai mult din partea anumitor elemente ale dreptei radicale. De exemplu, în Franța extrema dreapta s-a poziționat destul de critic la adresa SUA și a acțiunilor americii în Groenlanda.”
