Provocările și trendurile care devin virale pe rețelele sociale pot ajunge uneori să pună în pericol sănătatea și chiar viața copiilor. De la gesturi aparent inofensive imitate pentru vizualizări până la provocări care presupun comportamente riscante, rapiditatea cu care astfel de clipuri se răspândesc ridică o întrebare dificilă: cine trebuie să-i protejeze pe cei mici?
Unul din cele mai recente cazuri este cel al unei adolescente de 15 ani din Mangalia care a fost bătută pentru un trend pe TikTok (Lăcheală, o provocare prin care este căutată o victimă pentru a fi bătută). Polițiștii s-au sesizat din oficiu după ce imaginile au apărut pe platforma socială. O tânără de 19 ani a fost arestată preventiv, o minoră de de 16 ani a fost plasată în arest la domiciliu, iar o altă tânără, de 14 ani, este de asemenea cercetată.
UE vrea să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale
Responsabilitatea pentru aceste situații în care copiii devin victime ale trendurilor periculoase online poate fi împărțită între platformele care distribuie și recomandă conținutul, părinții care supraveghează activitatea online a copiilor, școala care poate contribui la educația digitală și statul care stabilește regulile pe care serviciile online trebuie să le respecte.
Comisia Europeană a prezentat, în septembrie 2026, EU KIDS Act, o propunere legislativă care urmărește să introducă reguli comune în Uniunea Europeană pentru protejarea copiilor în mediul online.
Printre măsurile propuse se numără:
- pentru copiii sub 13 ani: acces restricționat la rețelele sociale;
- pentru minorii care au între 13 și 15 ani: mini-conturi cu funcții limitate și control parental;
- începând cu vârsta de 15 ani: posibilitatea de a crea cont propriu pe rețelele sociale.
Propunerea trebuie negociată și adoptată de Parlamentul European și Consiliul UE înainte ca noile reguli să intre în vigoare.
Și în Parlamentul României există o inițiativă legislativă care vizează limitarea accesului la rețelele sociale pentru tinerii sub 15 ani.
Potrivit OMS, România ocupă primul loc în lume la dependența de rețelele sociale în rândul tinerilor. Iar ONG-ul Salvați Copiii transmite că vârsta la care copiii folosesc rețelele sociale a scăzut la 5 ani și aproape jumătate dintre copii petrec peste 6h/zi în mediul digital.
Tu ce crezi?
Protejarea copiilor în mediul online implică platformele, familia, școala și instituțiile statului, însă rămâne întrebarea cine ar trebui să poarte o responsabilitate mai mare atunci când mecanismele de protecție eșuează.
Votează în sondajul Euronews România:
Cine poartă o mai mare responsabilitate când copiii devin victime ale trendurilor periculoase online?
- Platformele, care nu elimină conținutul
- Părinții, care nu supraveghează copiii
- Școala, prin lipsa educației digitale
- Statul, prin lipsa unor legi mai stricte
Sondajul este disponibil pe Facebook, WhatsApp, Instagram și Youtube.
