Comisia Europeană a adoptat propunerea de regulament „EU Kids Act”, care ar împiedica persoanele sub 15 ani să își creeze ori să folosească un cont propriu pe rețele sociale și platforme video care prezintă anumite riscuri. Între 13 și 15 ani ar fi permise conturi limitate, create de părinți, iar datele EU Kids Online 2026 arată că numai 36% dintre copiii români se simt în siguranță pe internet.
Cont autonom doar de la 15 ani
Rețelele de socializare și platformele de partajare video ar trebui să nu permită unei persoane sub 15 ani să creeze sau să folosească un cont propriu atunci când serviciul prezintă riscuri pentru viața privată, siguranța ori securitatea minorilor.
În această categorie intră serviciile care permit transmisiuni live către un public nedeterminat, contactarea unor persoane din afara conexiunilor existente, recomandări bazate pe profilare ori funcții care încurajează consumul neîntrerupt și revenirea repetată pe platformă.
Pentru copiii de peste 13 ani, dar sub 15 ani, părintele ar putea crea un cont cu funcții limitate. Instrumentele parentale ar trebui să rămână active, iar părintele ar putea stabili o limită zilnică de cel mult o oră și ar putea aproba contactele noi.
Copiii sub 13 ani ar putea avea, în mod excepțional, acces limitat la platforme video concepute special pentru această vârstă, exclusiv prin contul părintelui și sub controlul acestuia. Această formă de acces nu poate fi activată pentru copiii sub 3 ani.
Reguli împotriva designului captivant
Platformele ar trebui să evite funcțiile care pot încuraja utilizarea compulsivă sau excesivă de către minori, între care derularea infinită, redarea automată, lipsa punctelor naturale de oprire și notificările care îi determină să revină.
Rețelele de socializare și platformele video ar trebui să le ofere minorilor instrumente pentru limitarea timpului petrecut online și să protejeze orele de școală și de somn. Algoritmii care aleg clipurile și postările afișate ar trebui proiectați astfel încât să nu amplifice conținutul nociv. Copiii ar trebui să poată modifica subiectele recomandate, să semnaleze că nu mai vor un anumit conținut și să șteargă istoricul pe baza căruia platforma le personalizează fluxul.
Nicoleta Fotiade, expertă în educație media și digitală și președinta Mediawise Society spune că „o interdicție pe bază de vârstă, oricât de bine construită tehnic, nu rezolvă singură provocările copiilor în mediul online. În Australia, șase luni după interdicție, 70% dintre copiii care aveau deja cont continuau să-l folosească. Fără educație media integrată, de la cele mai mici vârste, și fără o abordare de tip whole-of-society care să implice școala, biblioteca și familia deopotrivă, aceasta din urmă, nu doar ca destinatară de informații, ci ca actor activ în formarea copilului, orice interdicție rămâne un gest, nu o soluție. EU Kids Act recunoaște acest lucru la nivel declarativ, dar nu îl transformă în obligație clară pentru statele membre, cu finanțare garantată și mecanisme de conformitate.”
Context pentru România: 93% dintre copii, zilnic online, de pe telefon
Copiii din România folosesc internetul mai intens decât media europeană, dar se simt mai puțin în siguranță online. 93% intră zilnic pe internet de pe telefon sau smartphone, față de media de 87% a țărilor analizate, iar 78% folosesc telefonul pentru a intra online de mai multe ori pe zi, comparativ cu media de 58%. În plus, 31% folosesc un ecran după ce s-au culcat, iar 63% declară că utilizează inteligență artificială generativă.
În același timp, doar 36% dintre copiii români spun că se simt în siguranță online, față de media europeană de 48%. Jumătate dintre respondenții din România afirmă că, în ultimul an, au fost deranjați sau supărați de ceva întâlnit pe internet.
Autorii avertizează că frecvența accesului nu indică automat timpul petrecut în fața ecranelor. De asemenea, expunerea la un risc nu trebuie confundată cu producerea unui prejudiciu: faptul că un copil întâlnește un conținut potențial nociv nu înseamnă în mod automat că acesta a fost vătămat.
Datele provin din studiul comparativ EU Kids Online 2026, realizat pe un eșantion de 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani, din 19 țări europene. În România au fost chestionați 1.063 de copii, iar datele au fost colectate între aprilie 2025 și aprilie 2026, în principal prin chestionare completate de copii în școli.
Verificarea vârstei pentru acces online
Pentru a verifica dacă un utilizator a împlinit 15 ani, platformele nu ar trebui să se mai bazeze, potrivit documentului, doar pe simpla completare a datei de naștere. Ele ar trebui să folosească o aplicație europeană de verificare a vârstei, care confirmă dacă persoana a trecut de pragul de vârstă fără să dea platformei și alte date personale. Confirmarea ar veni de la o entitate independentă și autorizată, nu de la platforma însăși. Regula nu i-ar viza doar pe utilizatorii noi: și conturile deja existente ar trebui verificate atunci când platforma nu poate stabili cu suficientă certitudine că titularul are cel puțin 15 ani.
„Păcatul suprem al EU Kids Act este ca practic creează o infrastructură de supraveghere prin impunerea unei obligații de verificare obligatorie a varstei tututor posesorilor de smartphone (prin delegarea atribuției la Google și Apple)” ,spune Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), organizație care apără drepturile civile în mediul digital.
„Deci pentru o posibilă protecție a copiilor (teoretică) va trebui ca tuturor utilizatorilor de Internet din UE să le fie verificată vârsta. Este practic exact ce a declarat neconstiuțional în Franța Consiliul Constitutional. Și mai rău este că Comisia practic impune portofelul digital european (EUDI) pentru asta, exact cel care e definit prin Regulament ca fiind voluntar și care nu poate fi folosit pentru a limita accesul la servicii digitale publice sau private. Și e păcat și pentru că sunt unele propuneri punctuale bune în acel Act”, susține Bogdan Manolea.
Reguli pentru AI și jocuri online
Propunerea Comisiei introduce reguli și pentru „AI companions”, adică chatboți concepuți să discute constant și personalizat cu utilizatorul, uneori ca și cum ar fi un prieten sau un confident. Aceștia nu ar trebui să folosească mesaje ori comportamente care simulează o relație atât de apropiată încât copilul să ajungă dependent emoțional de chatbot. Dacă asemenea sisteme sunt incluse într-o rețea de socializare, platformă video sau într-un joc, ele nu ar trebui activate automat ori promovate insistent, iar copilul trebuie să le poată dezactiva ușor în orice moment.
Proiectul vizează și „loot boxes” din jocurile online: cutii sau pachete virtuale, de regulă cumpărate cu bani sau monedă din joc, al căror conținut este dezvăluit abia după achiziție și este ales aleatoriu. Copilul poate primi un obiect valoros, dar și unul aproape inutil, mecanism comparat cu jocurile de noroc. Minorii nu ar trebui expuși unor asemenea recompense imprevizibile, iar atunci când cumpără produse cu monede virtuale, jocul trebuie să afișeze și valoarea reală în moneda țării în care locuiesc - de exemplu, în lei pentru utilizatorii din România.
Legislația românească
În România, Senatul a adoptat, la 6 octombrie 2025, „Legea majoratului digital”, inițiată de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Proiectul românesc stabilește maturitatea digitală la 16 ani și prevede că minorii sub această vârstă pot crea conturi și accesa platforme online numai cu acordul expres al părinților.
Inițiativa îi permite părintelui să ceară suspendarea sau restricționarea contului copilului și eliminarea conținutului dăunător. Ea prevede și filtre de vârstă, etichetarea conținutului, protecția datelor minorilor și interzicerea publicității personalizate adresate copiilor. După votul Senatului, proiectul a fost trimis Camerei Deputaților, cameră decizională.
Cele două proiecte merg în aceeași direcție, dar folosesc praguri diferite: propunerea Comisiei permite cont autonom de la 15 ani pe serviciile riscante, în timp ce inițiativa lui Pauliuc fixează maturitatea digitală la 16 ani. Regulamentul european, dacă va fi adoptat, va fi obligatoriu și direct aplicabil în statele membre.
Ce urmează
EU Kids Act va intra în procedura legislativă ordinară. Parlamentul European și Consiliul pot modifica serviciile vizate, pragurile de vârstă și obligațiile platformelor înaintea adoptării.
Forma propusă de Comisie prevede aplicarea generală la șase luni după intrarea în vigoare. Pentru conturile existente, platformele ar avea apoi șase luni pentru a stabili dacă titularii au sub 15 ani și pentru a dezactiva acele conturi sau conturile a căror vârstă nu poate fi stabilită.
Vezi aici Documentul oficial al Comisiei Europene
