Vladimir Putin a decis să candideze la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce înseamnă că ar putea rămâne la putere cel puțin până în anul 2030, au declarat șase surse pentru agenția Reuters.
După ce a pus capăt revoltei liderului grupului de mercenari Wagner în iunie, Putin a încercat să își consolideze puterea în rândul principalelor forțelor de securitate, al forțelor armate și al alegătorilor regionali din afara Moscovei.
În tot acest timp, cheltuielile pentru apărare, armament și bugetul general al Rusiei au crescut semnificativ. De asemenea, Vladimir Putin a avut numeroase apariții publice în ultimele luni.
”Decizia a fost luată - el va candida (la alegerile prezidențiale din Rusia, n.red),” a declarat o sursă cu informații despre planurile liderului de la Kremlin, conform Reuters.
O altă sursă a confirmat că a fost luată o hotărâre în acest sens, iar consilierii lui Putin se pregătesc pentru participarea sa la scrutinul prezidențial. Alte trei surse au afirmat că decizia de a candida la alegerile prezidențiale din martie 2024 a fost luată.
Agenția Reuters a precizat că toate cele șase surse au făcut declarații, sub protecția anonimatului, în condițiile în care candidatura lui Putin este considerată un subiect sensibil în politica Kremlinului.
Una dintre acestea a dat de înțeles că o astfel de informație ar urma să fie făcută publică peste câteva săptămâni, confirmând cele relatate de publicația rusă Kommersant încă luna octombrie.
Deși numeroși diplomați, oficiali și agenți ai serviciilor de informații se așteaptă ca Vladimir Putin să rămână la putere pe viață, nu există deocamdată o confirmare a planurilor liderului de la Kremlin privind realegerea sa.
Vladimir Putin ar putea deveni cel mai longeviv președinte al Rusiei
Vladimir Putin (71 de ani) a preluat puterea în Rusia de la Boris Elțin la sfârșitul anului 1999. A ocupat deja funcția de președinte mai mult timp decât orice alt lider rus de la Iosif Stalin încoace, depășind chiar și mandatul de 18 ani al lui Leonid Brejnev.
Diplomații spun că nu există niciun rival care ar putea periclita șansele lui Putin la alegeri, în cazul în care ar decide să candideze din nou. Fostul spion KGB beneficiază de un sprijin de 80% în rândul populației și se poate baza pe presa de stat și pe celelalte instituții ruse. Din acest motiv, aproape că nu există o opoziție publică față de menținerea sa la putere, amintește Reuters.
Cu toate acestea, Putin are de-a face cu unele dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat vreun lider de la Kremlin de la prăbușirea Uniunii Sovietice, în mandatul lui Mihail Gorbaciov.
Războiul din Ucraina a generat cea mai mare confruntare cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba, care a avut loc în anul 1962. De altfel, sancțiunile occidentale au provocat cel mai mare șoc extern asupra economiei rusești din ultimii zeci de ani.
Occidentul îl consideră pe Vladimir Putin ca fiind un criminal de război și un dictator care a condus Rusia într-o acaparare de teritorii în stil imperial care a slăbit Rusia și a amenințat suveranitatea statului ucrainean.
Cu toate acestea, Putin prezintă războiul ca parte a unei lupte mult mai ample cu Statele Unite, despre care elita de la Kremlin spune că urmărește să scindeze Rusia, să pună mâna pe resurse sale naturale și apoi să se întoarcă la reglarea conturilor cu China.
