Sprijinul acordat Ucrainei îndepărtează războiul de Republica Moldova și de România, a declarat Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, la Euronews România. La rândul său, Anatol Popescu, fondator al Asociației „Basarabia” și reprezentant al românilor din Odesa, a vorbit despre problemele cu care se confruntă comunitățile de sute de mii de români din sudul Basarabiei și din regiunea Odesa din cauza războiului din Ucraina.
În emisiunea „România lui Vitalie”, Anatol Popescu a vorbit despre întâlnirea președintelui Nicușor Dan cu reprezentanții comunităților de români din sudul Basarabiei și din regiunea Odesa, precum și despre problemele cu care se confruntă din cauza lipsei școlilor cu predare în limba română, în prezent, în Ucraina.
„Știm că în 1954, partea basarabeană a regiunii a fost alipită la regiunea Odesa, partea de sud a Basarabiei - județele interbelice Ismail și Cetatea Albă. În această zonă, conform unicului recensământ al populației din Ucraina din 2001, avem 78.000 de etnici majoritari declarați moldoveni și doar 724 de persoane declarate oficial români la recensământ.
Dincolo de Nistru, în zona Balta, Ocnele Roșii, din care s-a constituit pe baza populației românești în Republica autonomă sovietică moldovenească în componența ucraineană, acolo mai avem vreo 45.000 de etnici români.
Cu părere de rău, o zonă foarte deznaționalizată, drept dovadă nu mai avem nicio singură clasă cu predare în limba română în acea zonă din Transnistria ucraineană, azi denumită Podolia.
În sudul Basarabiei, avem doar 16 școli în care mai există clase cu predare în limba română, deja din 2023. Situația în continuare vă voi demonstra că sitauția este foarte gravă acolo pentru învățământul în limba română. A rămas doar a trei parte din numărul elevilor care studiau în clasele românești în anii '90”, a declarat Anatol Popescu, fondator al Asociației „Basarabia”, la Euronews România.
Popescu a amintit că a apelat apelat la guvernanți și la parlamentari din România, pentru a le vorbi despre problemele comunități de români din Ucraina. „Românii din sudul Basarabiei sunt și azi acolo. Nicăieri nu au dispărut. Ne bucurăm foarte mult de această vizită la Odesa”, a spus el.
Reprezentant al românilor din Odesa, despre vizita lui Nicușor Dan în Ucraina: „Ultimul președinte român a fost la Odesa acum 23 de ani”
„Ultimul președinte român a fost la Odesa acum 23 de ani, în 2002, Ion Iliescu și în zona basarabeană a fost numai Emil Constantinescu o singură dată în 1997, cu ocazia semnării acelui tratat de bună vecinătate cu Ucraina”, a explicat Anatol Popescu.
La rândul său, Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, a vorbit despre importanța vizitei președintelui Nicușor Dan în Ucraina, deoarece consideră că „relația româno-ucraineană are nevoie de un suflu nou din partea Bucureștiului”.
„Dacă vorbim despre această vizită (a lui Nicușor Dan, n.r) este foarte importantă și din perspectiva pașilor pe care-i face Nicușor Dan în rolul său de președinte. Relația româno-ucraineană are nevoie de un suflu nou din partea Bucureștiului.
Bucureștiul s-a comportat în acei 10 ani ai lui Klaus Iohannis de parcă lăsa să curgă de la sine o serie de fenomene în relațiile internaționale, pasându-le de fapt paradigmei largi a politicii europene, a Bruxelles-ului.
Avem nevoie acum, mai ales în contextul geopolitic fluid și a invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei de o politică proactivă, solicitată, de altfel, și de românii din cele trei regiuni”, a afirmat Gherman.
Gherman a reamintit că, după declanșarea războiului din Ucraina, organizația pe care o reprezintă a realizat studii în rândul comunităților românești din Ucraina, iar „toți susțineau că e nevoie de o prezență diplomatică și politică românească”
„Noi am măsurat sociologic opiniile a celor trei comunități în cadrul unor sondaje în 2022 și în 2023 și anul trecut. Toți susțineau că e nevoie de o prezență diplomatică și politică românească, în spritul european, în Ucraina, în dosarul ucrainean și în reglementarea unei serii de deficiențe cauzate de problemele de securitate.
Semnalul dat este foarte important, reflectat în presa de la Kiev, pentru că România devine tot mai prezentă, tot mai proactivă, chiar dacă vorbim despre declarații, promisiuni sau despre angajamente simbolice”, a mai spus Gherman.
Ce a relatat presa rusă despre vizita lui Nicușor Dan în Ucraina: Nicușor Dan a devenit cel mai mare unionist
„Dacă răsfoim presa rusă, am aflat în această dimineață că Nicușor Dan a devenit cel mai mare unionist al țării și se spune că deja vrea să răpească Republica Moldova și să o căsătorească cu forța cu România. Cel puțin, scria în această dimineață Ria Novosti și altă presă guvernamentală rusă.
În România circulă această narațiune falsă, îmbrăcată autohton în hainele românești, despre vizita lui Nicușor Dan, aducătoare de război în România.
Din păcate, puțini înțeleg sau o parte din populația României nu înțelege modul în care trebuie gândite realitățile geopolitice actuale”, a explicat Gherman.
Român din Cernăuți: „Dacă vrei să nu ai război, trebuie să te pregătești de război”
„Am revenit la epoca clasică a realismului, în care dacă vrei să nu ai război, trebuie să te pregătești de război și trebuie să muți cât mai departe de tine primejdiile securitare.
A ajuta Ucraina, indiferent de dosarele etnice care ne dor și care trebuie rezolvate cumva în dosare separate și soluționate european, sprijinul Ucrainei în această clipă înseamnă război mai departe de Republica Moldova. Și dacă ne doare pentru frații noștri basarabeni, trebuie să ne gândim și la ei.
Înseamnă o criză umanitară și securitară tot mai departe de frontierele României și este inversul a ceea ce se spune prin aceste narațiuni toxice și false, vizita lui Nicușor Dan și prezența aceasta, modul în care sunt abordate subiectele, îndepărtează războiul de România.
Îmi pare rău că tot mai mulți, pe rețelele de socializare, consideră inversul și ar trebui să ne implicăm cu toții în a explica aceste fenomene”, a mai spus Gherman, la Euronews România.
Comunitatea românească din sudul Basarabiei, cea mai vitregită din cauza războiului: „Este la o răscruce de interese”
„Pentru românii din sudul Basarabiei, este vital ca Bucureștiul să aibă pe agenda prezidențială la cel mai înalt nivel la reprezentării diplomatice din România, comunitatea istorică românească din sudul Basarabiei.
Este, de departe, cea mai vitregită comunitate. Este la o răscruce de interese.
Sudul Basarabiei, în primele zile de război, chiar se aștepta o ofensivă și un desant maritim pe coasta basarabeană a Mării Negre, a Ucrainei.
Pentru noi era foarte important să reziste. Sunt doar două treceri din sudul Basarabiei în România, dintre care una este directă, cea cu bacul de la Cartal, un sat românesc pe malul basarabean al Dunării. Azi îi zice Orlivka. Și Issacea, doar pe aici se trece în Dobrogea și direct în România.
Dincolo, la Reni-Giurgulești, se trece în Republica Moldova, și peste un kilometru se trece în România, la Galați”, a mai spus Anatol Popescu.
Sute de mii de români, în comunitățile din Ucraina
„Statistic, etnicii moldoveni din Ucraina au rămas botezați moldoveni de puterea sovietică. Și în unicul recensământ al Ucrainei din 2001 apar peste 258.000 de etnici moldoveni în Ucraina și doar 151.000 de etnici români, mai mult în zona Cernăuți și a Maramureșului istoric.
Din numărul general al românilor din Ucraina declarați oficiali români, 11% frecventează clase cu predare în limba română. Cam același procent cu elevii etnici maghiari din numărul total populației.
Din numărul de 1.983 de elevi care frecventau clase cu predare în așa zisă limbă moldovenească, azi cu predare în limba română mai avem doar 1.628 de elevi. 355 de elevi, o școală mare, au fost ucrainizați. Această tendință vine din anii 90”, a mai explicat Anatol Popescu.
Analistul Marin Gherman: Marea Neagră începe să devină o prioritate geostrategică pentru UE
„Ucraina este văzută ca un scut care ține departe hoardele rusești. Războiul e în al 11-lea an și Ucraina e plătit cu sângele bărbaților în acești ani.
Dacă regiunea Odesa, porturile din regiunea Odesa, prezența comercială în sudul Ucrainei va fi slăbită, diminuată și blocată de Rusia, Ucraina va avea nevoie de mult mai mare ajutor din partea statelor cu care se învecinează.
Fără Odesa, fără sud și Marea Neagră, e o catastrofă economic pentru Ucraina. De aici, o catastrofă umanitară și un val de refugiați care ar putea să vină din considerente umanitare peste Europa”, a menționat analistul.
„Rusia își dorește să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc”
„Rusia își dorește să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc, un lac intern și nimeni, nici România, nici Bulgaria, absolut nimeni nu își dorește realizarea visului geopolitic rusesc și ajungerea la gurile Dunării și transformarea Mării Negre într-un spațiu de insecuritate.
Aici, toate statele, inclusiv România se aliniază la acest proiect. Marea Neagră începe să devină o prioritate geostrategică pentru UE”, a concluzionat Gherman.
