Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Protest cu caiace în mijlocul albiei secate a Dunării, organizat de activiștii de mediu. ”Schimbările climatice sunt aici şi ne afectează puternic”

Activiștii de mediu ai Greenpeace România au protestat în mijlocul albiei secate a Dunării din cauza secetei, pentru a le atrage atenția autorităților că schimbările climatice au devenit o realitate care afectează România.

"Ce se întâmplă în prezent cu Dunărea, cu Jiul şi cu alte bazine hidrografice din întreaga ţară ar trebui să determine autorităţile să acţioneze acum! Schimbările climatice sunt aici şi ne afectează puternic, nu mai sunt doar ştiri din locuri îndepărtate, precum Antarctica sau Australia.

Debitul râurilor a ajuns la niveluri foarte scăzute, iar perspectiva lunilor ce urmează nu e una îmbucurătoare. Conform prognozelor meteo, seceta se va prelungi, punând sub presiune sistemul energetic, siguranţa alimentară şi aprovizionarea cu apă a ţării.

Cu toate acestea, Guvernul României întârzie de peste doi ani realizarea strategiei pentru îndeplinirea angajamentelor Acordului de la Paris", a declarat Vlad Cătună, realizator de campanii în cadrul Greenpeace România, citat de Agerpres.

Activiștii de mediu au precizat că staționează în zonele insulare din mijlocul Dunării, la jumătatea distanței dintre România și Bulgaria. Pentru a trage un semnal de alarmă, aceștia au afișat parcarte cu mesaje precum: "Vrem valurile Dunării, nu valuri de căldură", "Reduceţi emisiile, protejaţi apa!", "Aşa arată viitorul irigaţiilor" şi "Când vă apucaţi de împăduriri?".

Protest cu caiace în mijlocul albiei secate a Dunării. Greenpeace România: ”Fenomene extreme precum valurile de căldură, seceta, secarea râurilor şi deşertificarea vor fi din ce în ce mai frecvente”

Reprezentanții Greenpeace au reamintit despre semnalele de alarmă trase de cercetătorii din cadrul Comisiei Interguvernamentale ONU pentru Schimbări Climatice (IPCC).

"Reducerea rapidă a emisiilor de gaze de seră şi stoparea arderii de combustibili fosili sunt procese cruciale în protejarea resurselor de apă dulce. Fără acestea, fenomene extreme precum valurile de căldură, seceta, secarea râurilor şi deşertificarea vor fi din ce în ce mai frecvente şi mai grave.

Canicula, precipitaţiile extrem de reduse, agricultura intensivă, lipsa perdelelor forestiere de protecţie şi a măsurilor pentru adaptare la schimbări climatice au adus Europa într-o situaţie critică. Jumătate din ţările UE se confruntă cu o secetă extremă care afectează recoltele, debitul râurilor, alimentarea cu apă a comunităţilor, producţia de energie hidro şi nucleară, transporturile navale. În plus, seceta puternică declanşează şi întreţine incendiile de vegetaţie, tot mai dese şi mai agresive. Întregul continent se confruntă cu unul dintre cei mai arizi ani din istorie, provocat de criza climatică. Din cauza temperaturilor ridicate ale apelor râului Garonne, Franţa şi-a închis o parte din reactoarele nucleare, care nu mai pot fi răcite. Navele cu marfă care străbat reţeaua de fluvii europene sunt încărcate la jumătate sau chiar la un sfert din capacitate", se menţionează în comunicatul Greenpeace România.

700 de localități din România, acces restricționat la apă

În România, debitele râurilor au scăzut la cote istorice, iar 700 de localităţi sunt alimentate restricţionat cu apă.

"Producţia de energie hidro a scăzut şi în alte locuri din ţară, punând o presiune suplimentară pe sistemul energetic naţional. La începutul lunii august, debitul Dunării la intrarea în ţară era de 1.860 mc/s, la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).

La un debit de 1.800 mc/s, centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui oprită. Greenpeace cere Guvernului României implementarea de urgenţă a măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care alimentează criza climatică, dar şi soluţii vitale de adaptare, precum plantarea unei reţele naţionale de păduri de protecţie care să ne ajute în lupta cu deşertificarea şi deteriorarea calităţii aerului", au precizat reprezentanţii organizaţiei de mediu.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE