Europa a fost în 2025 continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturilor. Potrivit raportului realizat de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus al UE, 95% din suprafața continentului a înregistrat temperaturi peste media obișnuită.
Caniculă în lanț și temperaturi record: 2025 confirmă accelerarea încălzirii
În același an, peste 1 milion de hectare au fost distruse de incendii de vegetație, iar mai mult de jumătate din Europa s‑a confruntat cu secetă în luna mai. Tot atunci, temperatura mărilor europene a atins un record anual, semnalând o încălzire accelerată a ecosistemelor marine.
Europa a fost lovită de valuri successive de caniculă în 2025. În iunie, la începutul lunii a fost afectată în special Europa de Vest, iar la sfărșitul lunii valul de căldură a afectat în special Europa de Est, unde Slovenia a întregistrat o temperatură record de 38,4%.
Luna iulie a adus recorduri de temperatură în Turcia, unde s-au depășit 50 de grade Celsius, în Cipru, unde s-au apropiat de 45 de grade iar în Grecia temperature a ajuns la 44 de grade Celsius. Vestul Europei a căzut din nou pradă caniculei în august. A început în Portugalia și s-a extins în Spania și Franța.
Samantha Burgess, lider strategic al Serviciului Copernicus: „2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată, după 2024 și 2023, iar cei trei ani combinați au fost excepționali. Am văzut temperaturi excepționale atât la nivelul aerului, al uscatului, cât și al oceanelor”.
Ritmul de încălzire a fost diferit pe continent. Primăvara s-a încălzit mai lent, iarna s-a încălzit rapid, în special în Europa Centrală și Est, iar Europa de Vest a fost afectată de o încălzire mai rapidă pe timpul verii.
Magda Gheorghiță, jurnalistă Euronews: „De ce este Europa continentul care se încălzește cel mai repede? Geografic vorbind, atunci când sunt centralizate datele pentru Europa, este inclusă și regiunea arctică, zona cu cea mai rapidă încălzire din lume. Apoi, bătrânul continent are o suprafață terestră mai mare, ori oceanul absoarbe căldura. S-a schimbat și modelul vântului și a circulației atmosferice, iar stratul de zăpadă a scăzut. Și a scăzut poluarea. Au fost reduse emisiile de gaze cu efect de seră, prin urmare au scăzut și concentrațiile de aerosoli care pot reduce cantitatea de radiații solare care ajung pe pământ”.
Europa în 2025: secetă agricolă, incendii record și fenomene extreme tot mai frecvente
Valurile de căldură au adus cu ele fenomene conexe. 2025 a fost unul dintre cei mai secetoși ani. În luna mai, mai mult de o tremie din continent s-a confruntat cu secetă agricolă extremă.
Precipitațiile au fost cu până la 40% mai scăzute decât media anuală în nord-vestul și estul continentului. Tendințele precipitațiilor arată condiții mai umede în nordul Europei și condiții mai uscate în sud, însoțite de o frecvență crescută a intensității evenimentelor de precipitații extreme. 21 de oameni au murit și aproape 15.000 au fost afectați de precipitații și inundații extreme.
Samantha Burgess, lider strategic al Serviciului Copernicus: „Deci cred că peste un deceniu, când vom fi în anii 2030, nivelul de încălzire de fond va fi mai ridicat. Numărul de evenimente extreme din întreaga lume va crește. Costul asociat cu daunele și impactul acestor evenimente extreme va fi mai mare. Și vom privi înapoi cu nostalgie la clima blândă de la mijlocul anilor 2020”.
Cel puțin trei oameni au murit din cauza incendiilor de vegetație. 50 de incendii au izbucnit în Grecia în doar 24 de ore, însă un incendiu de proporții a lovit și Ciprul în luna iulie. Pe parcursul unei săptămâni, incendiile din nord-vestul Spaniei și nordul Portugaliei au dus la cele mai mari emisii totale anuale de incendii de vegetație pentru Europa în cei 23 de ani de înregistrare. Astfel de emisii au atins un vârf și în Regatul Unit.
