În Camerun au loc alegeri prezidențiale, duminică, 12 octombrie, iar printre candidați se află și actualul președinte, Paul Biya. Numai că acesta are 92 de ani. Vârsta și problemele de sănătate nu l-au împiedicat însă să mai candideze o dată, deși a fost îndemnat să se retragă.
Ba mai mult, el este favorit pentru a câștiga al optulea mandat în această țară din Africa Centrală, pentru că niciunul dintre cei 11 candidați nu reușește să se constituie într-un adversar capabil să-l detroneze pe Biya, conform The Guardian.
La 92 de ani, președintele Camerunului, Paul Biya, se pregătește de un nou mandat
„Candidatul nostru este în formă excelentă și este capabil să continue ceea ce a început”, a declarat, în septembrie, Grégoire Owona, ministrul Muncii și secretarul general al partidului de guvernământ.
Mulți dintre cei 7,8 milioane de camerunezi cu drept de vot nu-și amintesc de alt lider în afară de Biya, care este președinte din 1982 și conduce țara cu mână de fier. În utimul timp însă apare rar în public.
Partidele de opoziție au acuzat comisia electorală că este subordonată partidului de guvernământ, iar candidatul cel mai credibil al opoziției, Maurice Kamto, a fost exclus din cursă de către instanțele judecătorești.
Printre ceilalți candidați se numără și niște foști miniștri: Issa Tchiroma Bakary, care a părăsit recent tabăra prezidențială și a adunat câteva mii de oameni la mitinguri în toată țara, și Bello Bouba Maigari, care a fost primul prim-ministru al lui Biya, în 1982. Însă observatorii spun că ei nu au avut campanii individuale prea coerente pentru a reprezenta o provocare semnificativă la adresa lui Biya.
Scrutinul din Camerun are loc pe fondul unei crize a costului vieții și a tulburărilor sociale. De exemplu, o treime din populație trăiește cu mai puțin de 2 dolari pe zi, șomajul în rândul tinerilor este foarte mare, iar mulți tineri și-au exprimat deziluzia față de procesul electoral, invocând lipsa reprezentării politice, dar și a oportunităților economice.
Rata de participare la vot a scăzut dramatic de-a lungul anilor, situație agravată de conflictele continue cu jihadiștii din regiunea nordică și cu separatiștii anglofoni din vest. Criza care a început în 2017 a dus la mii de morți în cele două regiuni vorbitoare de limbă engleză ale țării și la strămutarea forțată a peste 700.000 de persoane.
Kah Wallah, liderul Partidului Popular din Camerun și fondatorul mișcării Stand Up For Cameroon, a declarat că această „criză anglofonă” este unul dintre motivele pentru care mișcarea nu a susținut alegerile din 2018.
„Considerăm în continuare că este inadmisibil ca regimul Biya să organizeze alegeri fără a asigura securitatea cetățenilor din #NOSO”, a spus Kah Wallah, cu referire la o abreviere pentru regiunile anglofone din nord-vestul și sud-vestul Camerunului. Guvernul a fost criticat pentru răspunsul său dur, care a făcut ca mulți locuitori din regiunile anglofone să se simtă marginalizați și dispuși să boicoteze votul.
Pe 7 octombrie, Biya a ținut primul și singurul său miting electoral, pe un stadion din orașul Maroua, din nordul țării. El a promis că, dacă va fi reales, va întări securitatea în regiune, va reduce șomajul în rândul tinerilor și va îmbunătăți infrastructura rutieră și serviciile sociale.
„Sunt conștient de problemele care vă preocupă, știu că așteptările neîndeplinite vă fac să vă îndoiți de viitor. Pe baza experienței mele, vă pot asigura că aceste probleme nu sunt insurmontabile”, a spus Biya, la acel miting.
Printre personalitățile care i-au cerut lui Biya să se retragă a fost arhiepiscopul catolic Samuel Kleda, care a declarat, încă de anul trecut, că „nu este realist” ca Biya să continue să ocupe această funcție. Au urmat apelurile făcute de doi dintre contracandidați, Issa Tchiroma Bakary și Bello Bouba Maigari, care au contestat în mod deschis capacitatea lui Biya de a mai conduce.
Chiar și fiica președintelui, Brenda Biya, în vârstă de 27 de ani, a postat un mesaj prin care spune că tatăl ei „a făcut prea mulți oameni să sufere” și i-a îndemnat pe camerunezi să nu voteze pentru el. Ulterior, ea și-a retras postarea, însă ecoul continuă să circule printre detractorii lui Biya.
