La început de an electoral, procentul femeilor care au obținut la ultimele alegeri un mandat de ales local sau parlamentar este mult mai mic față de 2016. Mult-promovatele proiecte privind introducerea cotelor de gen zac în continuare îngropate în Parlament.
Puține conduceri de partid au luat măsuri pentru a face loc femeilor în număr mai mare pe listele eligibile de candidați.
Prea puține femei în politica românească: „Femeile nu au loc pentru că interesele sunt foarte mari”
La alegerile europene din 2019, procentul femeilor care au obținut un mandat a fost de doar 21,2%, în scădere cu 13,3% față de 2016.
La alegerile locale doar 5,4% dintre femei au reușit să obțină un mandat de primar.
În legislativul national, în prezent, din 466 de senatori și deputați, numai 88 sunt femei. Echivalentul a 18,5% ca reprezentare, un procent în scădere comparativ cu cel înregistrat în legislatura 2016-2020, de 19,1%, se arată într-un studiu dat publicității recent.
Trendul descendent înregistrat are în spate o serie de factori. Ionela Băluță, profesoară universitară, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, a explicat despre ce e vorba.
Ionela Băluță, prof. univ.: „Aș pune pe primul loc perpetuarea unor stereotipuri, care continuă să difuzeze, să le transmită tinerilor roluri tradiționale de gen (...). Al doilea factor ține de cultura organizațională a partidelor politice. Continuă să se înscrie mai degrabă într-un model mai tradițional, puțin transparent, destul de clientelar, lucru care nu favorizează prezența femeilor nici în structurile de conducere ale partidelor politice și pe urmă nici accesul lor la listele electorale. De fiecare dată când alegerile au fost încărcate cu o foarte mare miză politică, așa cum suntem într-un asemenea moment, femeile nu au loc pentru că interesele sunt foarte mari”.
În Parlament, actuala pondere ar fi urmat să fie îmbunătățită prin promovarea unui proiect de lege privind introducerea unei cote de gen de minimum de 33% pentru ambele sexe. După mai bine de un an, inițiativa legislativă nu a trecut de camera decizională.
Alina Gorghiu, senatoare PNL, inițiatoare a proiectului: „Sper să avem o șansă reală să creștem numărul femeilor pe locuri eligibile. Fac un apel la colegii din Camera Deputaților, pentru că la ei în Comisie este proiectul meu legislativ care prevede cotă voluntară de gen de minim de 30% pe locuri eligibile, pentru alegerile parlamentare”.
Prevederile ar fi trebuit adoptate cu cel puțin șase luni înaintea scrutinelor electorale din 2024. Decizia se mută, politic, la conducerilor partidelor dominate de bărbați.
Mara Calista, deputată PNL: „Cifrele și istoria nu ne ajută. Dacă ne uităm la toți președinții de organizații ai Partidului Național Liberal, 99% sunt bărbați. Dacă decizia politică nu vine de sus în jos, ca o decizie a președintelui Partidului Național Liberal, șansele să vedem mai multe femei pe listele Partidului Național Liberal sunt foarte mici”.
Oana Țoiu, deputată USR: „Nu mă aștept ca legislativul să rezolve această problemă. Cel mai probabil, ce o să vedem acolo este o diluare a soluției astfel încât să se ajungă doar la o reprezentare simbolică. Noi, ca USR și vorbesc acum și în calitate de deputată USR București, avem în Parlament, de exemplu, din București, am avut jumătate bărbați, jumătate femei. Ce știm, însă, este că în momentul în care candidate bune sunt propuse de partide politice, ele ajung să fie votate de cetățeni”.
Oana Florea, deputată PSD: „Chiar partidele pot să decidă prin norme interne să asigure o reprezentare mai mare a femeilor în Parlament. Dacă societatea are peste 50% femei, 51-52%, pe acolo, nu este normal să ai 18-19% reprezentare în Parlament pentru că și femeile trebuie să aibă o voce. În acest mandat, conducerea partidului a anunțat că pentru alegerile viitoare 30% de procente cotă de gen vor fi pe locuri eligibile”.
În Europa, media europeană de reprezentare în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei. Comisia Europeană și-a propus ca în urma scrutinului european din acest an jumătate din executivul UE să fie format din femei.
