Câinii ciobănești românești fac primii pași către patrimoniul UNESCO. Corbul, carpatinul, mioriticul și bucovineanul ar putea fi incluși în Patrimoniul Cultural Imaterial Național, etapă preliminară unei viitoare candidaturi la UNESCO. Anunțul a fost făcut în prima ediție a Galei Ciobăneștilor Românești, organizată de Senatul României și Asociația HAITA.
Euronews România a urmărit drumul ciobăneștilor din România către scena chinologică mondială, iar exemplare din rasele Carpatin și Corb au vizitat studio-ul nostru.
Ciobanestii românești „fac primii pași” către patrimoniul UNESCO
Olivia Pamfil, crescătoare pasionată de ciobănești carpatini și președintele Asociației Haita, ni l-a prezentat pe Bucium, un ciobănesc carpatin premiat la nivel mondial. Olivia a vorbit, la Euronews, despre importanța păstrării acestor rase și despre responsabilitatea pe care o avem față de câinii noștri.
Olivia Pamfil, președintele Asociației Haita: „E un câine foarte titrat și este un câine foarte bun, cum de altfel sunt toți ciobănești românești. Beneficiul introducerii în patrimoniul național cultural, material și apoi UNESCO ar fi în primul rând vizibilitatea acestor rase pe care românii nu le cunosc, din păcate, și, din acest motiv, nici nu le iau. Ciobanii au renunțat în mare parte la ei în favoarea unor rase de import. Sunt și discuții, în ultima vreme, pe tema asta și, în afară de vizibilitatea națională și internațională, se pot deschide multe căi de promovare și de finanțare din fonduri internaționale a crescătorilor și a organizațiilor care se ocupă de ei și a celor care îi susțin.”
Cu puțin timp înaintea omologării internaționale, ne-a vizitat și Tătaru, un ciobănesc corb cu o misiune importantă: asigură liniștea și ordinea la stâna din Rucăr în care a fost crescut. Toni, proprietarul stânei, duce mai departe o tradiție din strămoși a creșterii ciobănescului corb.
Toni Avram, vicepreședinte organizatoric al clubului crescătorilor de corbi: „Străbunicul meu a fost scăpat în Valea Dâmboviței de un câine ca ăsta, avea oi negre și a sărit ursul, i-a luat o oaie, a dat cu bâta în urs, a sărit pe el și câinele l-a scăpat. Un comportament echilibrat, mai ales la copii, iubitor de stăpân, dar când e să-și facă treaba, se schimbă. Aici stau să-i mângâiem, dar, noaptea, nu se apropie nimeni".
Iar Vali studiază și promovează rasa de 40 de ani.
Vali Teușan, vicepreședintele chinotehnist al clubului crescătorilor de corbi: „Oficial, demersurile pentru omologare au început în 2006 și în 2008 au primit acte. În 2010 apare clubul național al crescătorilor de corbi care dirijează selecția la nivel de ciobanești corbi în România."
La Senatul României a avut loc prima ediție a Galei Ciobăneștilor Românești, dedicată salvării și promovării patrimoniului canin național. Momentul central al galei marchează începerea procedurilor pentru includerea celor patru rase de ciobănești românești – Mioritic, Carpatin, Corb și Bucovinean – în Patrimoniul Cultural Imaterial Național, cu perspectiva unei viitoare recunoașteri UNESCO.
