La aproape 200 de ani de la moartea lui Ludwig van Beethoven, cercetătorii au prelevat ADN din fire de păr despre care se crede că au aparținut compozitorului german, în căutarea unor indicii cu privire la problemele de sănătate și pierderea auzului. Ei nu au reușit să descifreze motivele care au dus la pierderea auzului, dar au descoperit un risc genetic pentru boli de ficat, plus o infecție cu hepatita B, care i-a afectat ficatul, în ultimele luni de viață.
Acești factori, împreună cu consumul de alcool, au fost probabil suficienți pentru a provoca insuficiența hepatică despre care se crede că l-a ucis, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Current Biology, citat de Associated Press.
Beethoven a murit la 26 martie 1827, la Viena, la doar 56 de ani. „În cazul lui Beethoven, în special, se întâmplă ca bolile să-i limiteze uneori foarte mult activitatea creatoare”, a declarat autorul studiului, Axel Schmidt, genetician la Spitalul Universitar Bonn din Germania.
De la moartea sa, oamenii de știință au încercat mult timp să reconstituie istoricul medical al lui Beethoven și au oferit o varietate de explicații posibile pentru numeroasele sale afecțiuni.
Astăzi, cu ajutorul progreselor în tehnologia ADN-ului antic, cercetătorii au reușit să extragă indicii genetice din firele de păr ale lui Beethoven care au fost tăiate și păstrate ca amintire. Ei s-au concentrat asupra a cinci șuvițe care sunt „aproape sigur autentice”, potrivit studiului.
De asemenea, au analizat alte trei șuvițe istorice, dar nu au putut confirma că acestea sunt de fapt ale lui Beethoven. După ce au curățat părul lui Beethoven, fir cu fir, oamenii de știință au dizolvat șuvițele într-o soluție și au extras bucăți de ADN, a declarat autorul studiului, Tristan James Alexander Begg, antropolog la Universitatea din Cambridge.
Extragerea genelor a reprezentat o provocare majoră, a explicat Johannes Krause, paleogenetician la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania. În cele din urmă, cercetătorii au reușit sp alcătuiască un genom pe care l-au putut „interoga” pentru a găsi dovezi ale unor boli genetice.
O descoperire surprinzătoare
Deși cercetătorii nu au găsit semne clare care să indice ce a anume a cauzat problemele gastrointestinale ale lui Beethoven, aceștia au descoperit că boala celiacă și intoleranța la lactoză erau cauze puțin probabile.
Studiul a dus, de asemenea, la o descoperire surprinzătoare: Când au testat ADN-ul membrilor în viață ai familiei Beethoven, oamenii de știință au găsit o discrepanță în cromozomii Y care se transmit din partea tatălui. Cromozomii Y de la cei cinci bărbați se potriveau între ei - dar nu se potriveau cu cel al compozitorului. Acest lucru sugerează că în arborele genealogic al compozitorului există un copil născut dintr-o relație extraconjugală.
Întrebarea cheie cu privire la cauza pierderii auzului lui Beethoven este încă fără răspuns, a declarat Dr. Avraham Z. Cooper de la Universitatea de Stat din Ohio, care nu a fost implicat în studiu. Dar el a adăugat că misterul face parte din ceea ce îl face pe Beethoven atât de captivant: „Cred că faptul că nu putem ști este în regulă”, a spus Cooper.
