Președintele SUA, Donald Trump, urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, vineri. Caracterul subit al summitului și înclinația lui Trump de a încheia acorduri în mod unilateral au generat neliniști în tabăra europeană. Acesta este și motivul pentru care liderii de pe Bătrânul Continent au purtat zilele trecute discuții cu președintele SUA.
Întâlnirea, organizată în doar o săptămână, va marca o schimbare semnificativă de politică pentru Statele Unite. Washingtonul l-a tratat în mare măsură pe Vladimir Putin ca pe un paria din momentul în care acesta a declanșat invazia militară asupra Ucrainei în februarie 2022. Simplul fapt că un președinte american este dispus să se întâlnească cu Putin este deja văzut ca o victorie diplomatică pentru Kremlin.
Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat discuției purtate de liderii europeni cu Donald Trump, stabilind cinci principii pentru negocieri. Potrivit președintelui ucrainean, acestea includ ideea de a urmări mai întâi un armistițiu.
Având în vedere că la întâlnire nu va participa niciun reprezentant al Ucrainei, șansele unui progres sunt considerate minime. Iată ce trebuie să știm despre întâlnirea de mâine.
Unde va avea loc summitul?
Potrivit Kremlinului și unui oficial al Casei Albe familiarizat cu planificarea și citat de publicația The New York Times, Trump se va întâlni cu Putin la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage.
Kremlinul a declarat că întâlnirea este preconizată să înceapă în jurul orei 11:30, ora locală. Trump și Putin vor purta mai întâi o discuție „tete-a-tete” cu interpreți, urmată de negocieri între delegații și „un mic dejun de lucru”. Cei doi sunt așteptați să țină o conferință de presă comună la final, a adăugat Kremlinul.
Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a descris marți întâlnirea ca fiind un „exercițiu de ascultare” pentru Trump, care îi va oferi o idee mai clară despre planurile liderului rus.
În 2018 Trump și Putin s-au întâlnit singuri, cu excepția interpreților, timp de mai mult de două ore, în cadrul unui summit desfășurat la Helsinki, în Finlanda.
De ce are loc summitul acum?
De când Trump a preluat funcția de președinte al SUA în ianuarie, Statele Unite și Rusia au ridicat în repetate rânduri posibilitatea unui summit între președintele american și Putin.
Deși liderul rus era dornic să participe la o întâlnire, Putin a ezitat să ia măsuri concrete pentru a pune capăt războiului, deoarece credea că Rusia avansa pe câmpul de luptă.
Trump, care inițial susținea Rusia și critica ajutorul militar acordat Ucrainei de către SUA, a amânat o întâlnire, întrucât încheierea războiului părea imposibilă. El și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea cu privire la acest conflict. Apoi, săptămâna trecută, a devansat termenul limită pentru impunerea de noi sancțiuni Rusiei. De asemenea, a majorat tarifele în cazul Indiei la 50%, pentru a penaliza New Delhi pentru importurile de petrol rusesc. Cum termenul limită pentru sancțiuni se apropia, rușii au solicitat o întâlnire la nivel înalt.
Ce vrea Putin de la acest summit?
Este posibil ca Putin să folosească summitul ca pe o nouă tactică de amânare, precum și ca pe o modalitate de a încerca să îmbunătățească relațiile tensionate cu Washingtonul. De asemenea, ar putea încerca să discute probleme care nu țin de Ucraina, inclusiv acorduri economice sau cooperarea în Arctica.
La scară mai largă, summitul corespunde viziunii pe care Putin o are asupra lumii, potrivit căreia marile puteri ar trebui să-și determine propriile sfere de influență, la fel cum Stalin s-a întâlnit cu președintele Franklin D. Roosevelt și premierul britanic Winston Churchill la Yalta în 1945 pentru a împărți Europa postbelică.
Putin consideră că vastul arsenal nuclear al Rusiei o face în continuare o putere mondială, chiar dacă Rusia produce foarte puțin din ceea ce restul lumii dorește, în afară de energie. Putin, care a numit destrămarea Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”, a căutat timp de decenii să reafirme controlul Moscovei asupra Ucrainei.
Rusia și Ucraina au purtat trei runde de negocieri la Istanbul, iar Moscova a folosit aceste întâlniri pentru a încerca să obțină câștiguri teritoriale care s-au dovedit a fi greu de atins pe câmpul de luptă.
Putin ar putea foarte bine să formuleze aceleași cereri maximaliste la întâlnirea cu Trump: revendicarea estului Ucrainei ca teritoriu rus; menținerea Ucrainei în afara NATO; împiedicarea extinderii alianței în fostele teritorii sovietice; limitarea dimensiunii armatei ucrainene și instalarea unui guvern marionetă la Kiev.
Care e miza pentru Trump?
Una dintre promisiunile electorale ale lui Trump a fost să pună capăt războiului din Ucraina în 24 de ore după ce va prelua funcția de președinte. Au trecut însă mai mult de 200 de zile iar agresiunea militară rusă continuă. De asemenea, Trump nu a ascuns faptul că dorește Premiul Nobel pentru Pace și a legat acest premiu de eforturile sale în Ucraina, printre alte conflicte.
„Toată lumea este de acord că acest război trebuie să ia sfârșit și vom lucra în acest sens în zilele și săptămânile următoare”, a scris Trump săptămâna trecută pe platforma sa de socializare.
Poziția sa față de război a fost instabilă. La începutul acestui an, părea să se alinieze Kremlinului, limitând ajutorul militar acordat Ucrainei pentru o perioadă și intimidându-l pe Zelenski în timpul unei întâlniri notorii în Biroul Oval în februarie.
Dar, pe măsură ce frustrarea sa față de Putin creștea, Trump a decis să autorizeze mai multe vânzări de arme destinate Ucrainei. El a criticat bombardamentul Rusiei asupra orașelor ucrainene, calificându-l drept „rușinos” și „dezgustător”. Iar acum o lună, l-a criticat direct pe Putin.
Miercuri, în fața reporterilor, Trump a declarat că „vor exista consecințe foarte grave” pentru Rusia dacă Putin nu va fi de acord să oprească războiul după întâlnirea de vineri.
Ce pârghii are Trump asupra lui Putin?
Deși Trump a amenințat Rusia cu sancțiuni directe pentru a încerca să pună capăt războiului, el a recunoscut că acestea ar putea fi ineficiente.
Vânzările continue de energie au permis Rusiei să reziste celor mai dure sancțiuni occidentale impuse până în prezent, iar țara are un comerț direct minim cu Statele Unite. Trump nu a impus tarifele severe asupra importurilor rusești aplicate unor parteneri comerciali americani.
Totodată, Trump a declarat într-un interviu acordat CNBC săptămâna trecută că „Putin va înceta să mai omoare oameni dacă prețul energiei va scădea cu încă 10 dolari pe baril”. Dar Trump nu a luat măsuri pentru a sancționa de pildă China, cel mai mare importator de petrol rusesc, iar oficialii indieni au declarat că vor continua să cumpere petrol rusesc, în ciuda sancțiunilor americane.
Care a fost reacția Ucrainei?
Zelenski a declarat că orice acord de pace care exclude Ucraina ar fi sortit eșecului. Cele cinci puncte convenite în cadrul convorbirii telefonice dintre Trump și liderii europeni includ menținerea Ucrainei „la masa negocierilor” pentru întâlnirile ulterioare privind războiul și refuzul de a discuta condițiile de pace, cum ar fi schimburile de teritorii între Rusia și Ucraina, înainte de instituirea unui armistițiu.
Principiile includ, de asemenea, garanții de securitate pentru Ucraina după război – inclusiv păstrarea dreptului său de a adera la NATO în viitor – și angajamentul de a intensifica presiunea economică asupra Rusiei dacă negocierile nu vor duce la un acord. Europa, la fel ca Ucraina, nu va fi reprezentată la summit.
În ciuda pierderilor enorme pe care războiul le-a provocat Ucrainei în termeni de morți și distrugeri, sondajele indică faptul că o majoritate solidă a ucrainenilor respinge ideea de a face concesii teritoriale și de altă natură cerute de Kremlin.
