În ajunul întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, un grup de lideri europeni, alături de Volodimir Zelenski, a fixat cadrul dorit pentru orice discuție cu Moscova. Premisa a fost clară: Ucraina trebuia să fie la masa negocierilor, nu doar subiect al lor, consemnează agențiile DPA și Reuters.
Pentru ca acest summit să conducă la rezultate acceptabile pentru toți, trebuie stabilit clar că Ucraina se va afla la masa negocierilor la potențiale discuții ulterioare, a spus la o conferință de presă la Berlin după discuția cu Trump cancelarul german Friedrich Merz, vorbind alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Dorim ca negocierile să se desfășoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a indicat Merz, în asentimentul lui Zelenski, în timp ce armata rusă avansează tot mai mult în estul Ucrainei.
Apoi, elementele esențiale trebuie convenite într-un acord cadru, a continuat cancelarul german.
A treia condiție privește chestiunile teritoriale.
„Ucraina este pregătită să negocieze asupra chestiunilor teritoriale. Totuși, așa-numita linie de contact (linia frontului n.red) trebuie să fie punctul de plecare, iar recunoașterea legală a ocupației ruse nu intră în discuție. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forță trebuie să se aplice în continuare”, a susținut Merz.
În al patrulea rând, el a cerut „garanții de securitate robuste” pentru Ucraina și sprijinirea în continuare a capacității militare a acesteia de a se apăra.
În fine, orice negocieri viitoare trebuie să facă parte dintr-o „strategie transatlantică comună”, a încheiat cancelarul german lista de cereri europene pentru Trump.
„Dacă nu sunt concesii, creștem presiunea”
Dacă Rusia nu face concesii la summitul din Alaska, „atunci SUA și noi, europenii, trebuie să creștem presiunea” asupra Moscovei, a indicat Merz, conform căruia „președintele Trump cunoaște această poziție și în mare parte o împărtășește”.
„Dacă SUA lucrează acum în direcția unei păci în Ucraina care apără interesele europene și ucrainene, el (Trump) poate conta pe sprijinul nostru deplin în acest efort”, a concluzionat cancelarul german, la inițiativa căruia s-a desfășurat videoconferința la care au mai participat șefii de stat sau de guvern din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia și Finlanda, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderii europeni și-au intensificat contactele și reacțiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie de pozițiile europene pe președintele american Donald Trump, înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri cu președintele rus Vladimir Putin.
Ce vrea Moscova, ce acceptă Kievul
Rusia a cerut până în prezent Ucrainei să-i cedeze oficial cele patru regiuni controlate parțial de armata rusă (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunțe la aspirația de aderare la NATO și să-și diminueze capacitățile militare.
Aceste condiții au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile și a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum și garanții de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme și, ca substitut în lipsa aderării la NATO, desfășurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean, desfășurare față de care Rusia se opune categoric.
Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus înaintea summitului Putin-Trump să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean.
