Italia ar putea renunța la programul SAFE prin care Uniunea Europeană finanțează investițiile în domeniul apărării, dacă nu vor fi aplicate norme bugetare mai flexibile privind cheltuielile legate de energie, a declarat premierul italian Giorgia Meloni într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform Reuters.
Instrumentul „Security Action for Europe” (SAFE) este un program comun de împrumuturi finanțat prin bugetul UE pentru a stimula capacitățile de apărare ale blocului comunitar și pentru a sprijini statele membre să îndeplinească obiectivul de cheltuieli NATO.
Premierul italian Giorgia Meloni și-a intensificat apelurile către Comisia Europeană pentru a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles să acorde statelor membre o marjă de manevră bugetară pentru a ține sub control costul în creștere al energiei, așa cum este permis în prezent pentru cheltuielile de apărare.
- Uniunea Europeană a relaxat regulile fiscale, permițând statelor membre să crească cheltuielile pentru Apărare cu până la 1,5 din PIB anual, timp de patru ani, fără a fi sancționate pentru depășirea pragului de deficit de 3% din PIB.
„Italia consideră că este necesar să se extindă temporar domeniul de aplicare al clauzei naționale de derogare (de la normele bugetare), care se aplică deja cheltuielilor de apărare, pentru a include investițiile și măsurile extraordinare necesare pentru a face față crizei energetice actuale”, a scris Meloni într-o scrisoare trimisă duminică seara președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Fără această coerență politică necesară, ar fi foarte dificil pentru guvernul italian să explice publicului de ce ar putea recurge la programul SAFE”, a adăugat ea.
În baza acestei derogări, Uniunea Europeană permite statelor membre să depășească limitele de deficit ale blocului fie pentru a-și crește cheltuielile de apărare, fie pentru a face față unor circumstanțe economice nefavorabile.
În cazul cheltuielilor de apărare, flexibilitatea bugetară ar fi disponibilă pe o perioadă de patru ani începând din 2025, cu o creștere a deficitului până în 2028 care nu trebuie să depășească 1,5% din PIB-ul național pe an.
Extinderea clauzei la cheltuielile legate de energie ar permite, cel mai probabil, Italiei să finanțeze măsuri costisitoare de sprijin pentru firme și familii, în valoare de peste 30 de miliarde de euro.
Din acest motiv, Guvernul de la Roma ar putea renunța la planurile de a reduce deficitul bugetar de 3% din PIB în acest an, pragul stabilit de normele europene.
UE nu este de acord cu derogări pentru combaterea crizei energetice
Până în prezent, UE a transmis că nu sunt justificate abateri de la normele bugetare în contextul crizei energetice.
Italia a avertizat luna trecută că este posibil să nu fie în măsură să-și respecte angajamentele privind creșterea cheltuielilor pentru apărare, din cauza necesității de a contracara creșterea prețurilor la energie.
„Nu putem justifica în fața cetățenilor noștri faptul că UE permite flexibilitate financiară pentru securitate și apărare în sensul strict al cuvântului, dar nu și pentru a proteja familiile, lucrătorii și întreprinderile de o nouă criză energetică care amenință să dea o lovitură severă economiei reale”, i-a scris Meloni lui von der Leyen.
