Sondajele generice privind votul în Congres conturează orizontul unei schimbări de majoritate după alegerile de la jumătatea mandatului lui Donald Trump. Democrații conduc cu 5 până la 13 puncte procentuale începând cu luna septembrie, conform resurselor de cercetare ale Parlamentului European, iar singura necunoscută este cât de mare ar putea fi majoritatea în Camera Reprezentanților.
Cercetările și piețele de pariuri indică o șansă reală ca democrații să poată obține majoritatea și în Senat,
Republicanii apără, în prezent, o majoritate de 53–47 acolo.
Matematica electorală presupune ca democrații să câștige patru locuri în Senat, fără să piardă vreunul. Sunt favoriți să întoarcă statul Carolina de Nord și speră la surprize în alte trei: Alaska, Maine, Ohio, Texas și Iowa, notează institutul de politici publice Chatham House.
- The Economist a clasificat preocupările alegătorilor americani în ordinea importanței și le-a segmentat în funcție de orientarea politică a acestora. Taxele și cheltuielile guvernamentale (9% față de 3%), precum și imigrația (16% față de 2%), sunt probleme-cheie pentru republicani, în timp ce democrații consideră schimbările climatice (9% față de 1%) și asistența medicală (13% față de 6%) mai importante. Alte probleme le sunt, însă, comune alegătorilor, indiferent de orientarea politică: inflația (32% dintre republicani și 30% dintre democrați) și locurile de muncă și economia (14% dintre democrați și 13% dintre republicani).
- În general, opinia publică este pesimistă, susțin cercetătorii de la Chatham House. Un alt sondaj NPR/PBS NEWS/Marist arată că mai mulți alegători cred că democrații s-ar descurca mai bine să gestioneze prețurile la carburanți, economia și politica externă decât republicanii.
Ce se întâmplă dacă democrații câștigă una sau ambele camere ale Congresului
Dacă pe 3 noiembrie 2026 republicanii reușesc să își mențină majoritățile în Congres, direcția actuală a politicilor interne și externe ale Administrației Trump nu doar că se va păstra, ci se va și intensifica, se arată în briefingul Parlamentului European anterior menționat.
În schimb, o majoritate democrată în una sau ambele camere ar însemna că vor apărea tot mai des inițiative menite să zădărnicească elanul președintelui. În același timp, democrații s-ar putea confrunta cu dificultatea de a concretiza propria agendă: dreptul de veto al lui Trump poate fi depășit doar cu o majoritate de două treimi în fiecare cameră.
Șeful statului oricum controlează și decide funcționarea guvernului federal, a agențiilor federale și poate emite ordine executive pe plan extern. Pe termen scurt, nu înseamnă decât că va acționa după cum își dorește.
Orice restructurare a Congresului ar putea duce, de asemenea, la anchete privind presupuse fraude sau corupție ale membrilor executivului. Iar o majoritate în ambele Camere ar putea fi urmată de o a treia procedură de impeachment împotriva liderului de la Casa Albă.
Ce se va întâmpla pe plan extern: Ucraina și Rusia
Dacă democrații vor controla Congresul, vor avea o capacitate mai mare de a influența deciziile privind ajutoarele financiare și militare pentru Ucraina, dar și posibile sancțiuni. De asemenea, o majoritate democrată ar putea susține alte priorități, însă acestea vor da testul votului ori veto-urilor prezidențiale.
De exemplu, un vot pentru a limita implicarea militară în Golf sau o rezoluție care dezaprobă o vânzare de arme străine s-ar confrunta cu veto-uri prezidențiale, iar democrații nu ar avea supermajoritățile necesare pentru a le depăși, notează , în analiza sa, institutul de politici publice Chatham House.
Strict orientativ, o victorie democrată ar trebui să se traducă în presiune mai mare asupra Rusiei și, respectiv, predictibilitate și decizii favorabile în relația cu Ucraina. Nu se schimbă însă totul radical, pentru că Trump rămâne cel care conduce politica externă.
De altfel, ultimele sale acțiuni sunt grăitoare: în iulie, Trump a salutat atacurile Ucrainei asupra Rusiei, descriindu-le drept „o escaladare care poate contribui la sfârșitul” războiului, scrie The Washington Post. Însă prețurile la benzină și motorină au crescut abrupt, pe fundalul celor două conflicte majore, invazia rusă din Ucraina și, respectiv, ofensiva americano-israeliană în Orientul Mijlociu care a dus la blocajul din Ormuz.
Așa se face că, la trei săptămâni distanță de alegerile Midterms 2026, administrația Trump încearcă să ajusteze prețurile la pompă printr-o colaborare cu Vladimir Putin. Acordul, împreună cu relaxarea temporară a sancțiunilor americane asupra motorinei rusești, au provocat indignare în Ucraina și în rândul susținătorilor europeni.
Rusiei nu i-ar pica deloc bine o majoritate democrată în Congres. Ucraina cere extinderea legislației prin care Putin primește sancțiuni, iar două camere fără control republican ar fi mai degrabă dispuse să se folosească de acest instrument decât o majoritate republicană. De notat, totuși, că și în actuala sa componență, Senatul a sprijinit masiv aplicarea sancțiunilor. Acestea ar putea afecta veniturile rusești din petrol, flota fantomă, companiile care ajută Rusia să ocolească restricțiile, instituțiile financiare și, potrivit unor analize, accesul Rusiei la tehnologie occidentală.
Pentru România, efectul geopolitic ar fi favorabil securității pe termen lung.
Posibile consecințe pentru România și Europa
O victorie democrată ar presupune și o presiune mai mare asupra europenilor să contribuie financiar și militar la ajutorarea Ucrainei.
Ar putea exista însă un avantaj în privința NATO. Trump a trecut deja de la amenințări la fapte: Pentagonul a anunțat, pe 1 mai, retragerea a 5.000 de militari din Germania, pe fondul disputei privind războiul din Iran și al contribuțiilor europene la Alianță. Un Congres democrat ar putea să se opună unor retrageri suplimentare de trupe. Cu toate acestea, Congresul nu poate împiedica prea ușor președintele să reducă anumite angajamente executive, deși are pârghii prin legea apărării și prin buget.
Iar Europa s-a pregătit deja pentru un scenariu în care trebuie să ajute Ucraina mai mult. Un sondaj ECFR din 15 țări europene, realizat în mai 2026, arată că europenii nu mai presupun că SUA îi vor proteja automat: doar 23,8% cred că Washingtonul i-ar apăra în caz de atac și doar 11% privesc SUA ca aliat. Cu toate acestea, europenii nu doresc o ruptură definitivă de americani, iar sprijinul pentru înlocuirea NATO cu o alternativă europeană rămâne limitat.
Războiul cu Iranul a costat deja SUA aproximativ 43,6 miliarde de dolari, potrivit unei estimări CENTCOM (Comandamentul Central al Statelor Unite) din 3 septembrie 2026. Pe 24 septembrie, Senatul a respins la limită, scor 49–50, o rezoluție care urmărea oprirea acțiunii militare americane în Iran. De remarcat că patru republicani au votat alături de democrați, în timp ce un democrat s-a exprimat împotrivă.
Democrații iau Congresul, Trump continuă războiul din Orientul Mijlociu
Dacă, după 3 noiembrie 2026, democrații controlează Congresul, iar Trump vrea să continue sau să extindă războiul, ar putea apărea un conflict instituțional major între Casa Albă și Capitoliu. Efectele se vor resimți direct în Europa, pentru că războiul va continua să afecteze strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din traficul mondial de țiței și gaze.
Prețurile combustibililor au crescut puternic și în România. Motorina era 8,27 lei/litru pe 28 februarie, iar acum a sărit de 10, adică o creștere de circa 32% în șapte luni.
Petrol mai scump înseamnă transport mai scump, apoi inflație mai mare și presiune pe economie. Dacă războiul SUA–Iran se prelungește, Europa va trebui să se concentreze mai mult pe a-și asigura singură energia și securitatea.
Iar dacă, simultan, un Congres preponderent democrat începe să limiteze aventurile externe ale lui Trump, poate apărea o perioadă paradoxală: SUA devin mai prudente militar, în timp ce Europa trebuie să devină tot mai autonomă, ceea ce nu ar reprezenta o noutate.
Un astfel de context ar conferi o importanță strategică mai mare flancului estic al NATO și Mării Negre. Potrivit Wall Street Journal, administrația americană ar lua deja în calcul mutarea trupelor spre statele considerate „loiale", între care și România.
Ce-l poate pune pe Trump sub presiune: recesiunea, o altă operațiune militară, un dezastru natural sau AI
„Cele mai semnificative constrângeri asupra mandatului rămas al lui Trump ar putea fi mai degrabă practice decât politice.”, notează cercetătorii de la institutlui Chatham House. Printre elementele majore care ar putea dinamita ultimii săi doi ani la Casa Albă s-ar putea număra un șoc financiar, o recesiune, un alt război, un dezastru natural, o urgență sanitară de tipul pandemiei ori inteligența artificială.
„Pentru aliații și partenerii SUA, există o asimetrie inconfortabilă. Un președinte care și-a asumat sarcina de a fi un șoc pentru sistem își păstrează capacitatea de a produce unul. Între timp, America însăși este mai puțin capabilă de reparații și rezistență. Orice se va întâmpla în noiembrie nu va schimba acest lucru.” este concluzia Chatham House.
