Acordul dintre Donald Trump și Vladimir Putin privind livrările de motorină rusească ar putea avea mai degrabă o miză electorală decât una economică. Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, și Marin Gherman, analist de politică externă, au explicat pentru Euronews România de ce președintele american încearcă să prezinte înțelegerea drept un succes înaintea alegerilor din noiembrie, dar și de ce decizia s-ar putea întoarce împotriva sa. Cei doi au atras atenția asupra situației dificile a Rusiei, care se confruntă la rândul său cu o criză a combustibililor, și asupra modului în care Ucraina și Europa au fost marginalizate în negocierile dintre Washington și Moscova.
Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru suplimentarea livrărilor de motorină rusească pe piața americană și internațională, în încercarea de a reduce prețurile combustibililor. Înțelegerea a provocat însă reacții negative la Kiev și în capitalele europene, mai ales că anunțul a venit în timp ce o delegație ucraineană participa la negocieri de pace la Miami.
Invitat la Euronews România, Armand Goșu a criticat modul în care a fost luată decizia, apreciind că Ucraina și aliații europeni ai Statelor Unite au fost puși în fața unui fapt împlinit.
„Ne pune pe noi, pe europeni, în jocul ăsta făcut peste capul tuturor de Trump cu Putin. E umilitor să asistăm la o astfel de decizie din partea președintelui Trump”, a afirmat Armand Goșu.
Specialistul în spațiul ex-sovietic a subliniat că situația a fost umilitoare și pentru delegația ucraineană, care ar fi aflat despre înțelegerea dintre cei doi președinți cu aproximativ o oră înainte de anunțul oficial. În opinia sa, negocierile de la Miami riscă să fi reprezentat doar un paravan pentru discuțiile purtate separat de Trump și Putin.
Armand Goșu: Acordul cu Putin, o încercare de a câștiga electoratul american
Armand Goșu consideră că acordul are mai degrabă o miză politică. Prin această înțelegere, Donald Trump încearcă să le arate americanilor că este preocupat de creșterea prețurilor la combustibili și că ia măsuri pentru a le reduce, mai ales în contextul apropierii alegerilor din SUA.
„Eu încerc să analizez la rece, cu mai puține emoții. E mai degrabă politic, tocmai ca să fluture această hârtie, că măcar există iluzia unui acord pe motorină cu Rusia, ca să dovedească propriului electorat american că este foarte interesat de prețul galonului de motorină. [...] Motorina este folosită în marile transporturi, de camioanele care transportă mărfuri prin America. [...] Doi la mână, să dovedești că opțiunea de deschidere față de Rusia [...] poate duce la ceea ce ai promis tu inițial: pacea în 24 de ore. N-a fost în 24 de ore, dar poate o faci tu în doi ani”, a explicat Armand Goșu.
Goșu a atras atenția și asupra faptului că motorina pe care Rusia promite să o livreze este prea puțină pentru a avea un impact real asupra prețurilor din Statele Unite.
Goșu: Trump încearcă să dea vina pe Ucraina pentru scumpirea combustibililor
Armand Goșu a criticat și modul în care Donald Trump încearcă să explice creșterea prețurilor la energie. În opinia specialistului, administrația americană încearcă să dea vina pe Ucraina pentru scumpirea combustibililor, pe motiv că atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești au redus producția de combustibili a Rusiei, ceea ce ar fi contribuit la scumpirea acestora pe piețele internaționale. Goșu a atras însă atenția că războiul din Iran și perturbările de pe piața petrolului au contribuit puternic la majorarea prețurilor.
„Responsabilitatea e a ta, că tu ai declanșat războiul, un război împotriva Iranului, [...] care a aruncat prețurile în aer, prețul la petrol”, a explicat Armand Goșu.
Astfel, într-o interpretare ironică a mesajului transmis de Casa Albă, Goșu a remarcat că responsabilitatea pentru scumpirea combustibililor ajunge să fie atribuită lui Volodimir Zelenski, nu politicilor administrației americane.
Marin Gherman: Rusia are propria criză a combustibililor și nu poate garanta exporturile promise
Marin Gherman, analist de politică externă, consideră la rândul său că înțelegerea dintre Trump și Putin are o importantă componentă electorală, dar atrage atenția că Rusia se confruntă cu dificultăți majore în aprovizionarea propriei populații.
Acesta a explicat că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au afectat producția de benzină și motorină, generând nemulțumiri în mai multe regiuni ale Federației Ruse.
„Urmăream astăzi rețelele de socializare din Rusia, ce au mai rămas din ele și pe măsură ce pot fi urmărite. E o criză de petrol, de benzină, de motorină în Federația Rusă. Există o presiune foarte mare a periferiilor asupra decidenților politici locali, a guvernatorilor: de ce toată benzina este în Moscova și în Sankt Petersburg? Și acolo sunt probleme. Este clar că Rusia, în aceste condiții, dacă Ucraina nu încetează bombardarea rafinăriilor, nu va avea capacitatea să-și extindă acest export”, a afirmat Marin Gherman.
De ce ar putea Rusia să aibă nevoie de motorină pentru propria populație în timpul iernii
O altă problemă discutată în cadrul dezbaterii privește diferența dintre motorina de vară și cea de iarnă. Armand Goșu a explicat că Rusia ar putea dispune încă de anumite stocuri de motorină de vară, pe care să le direcționeze către export, dar situația ar putea deveni mult mai dificilă în lunile reci.
„Dacă sunt corecți și alți analiști, ei spun că e motorina de vară în Rusia, care se termină. Au mai rămas câteva sute de mii de tone, alea pot mearge la americani”, a afirmat specialistul.
Potrivit explicațiilor sale, producerea motorinei de iarnă presupune alte cerințe tehnice, inclusiv utilizarea unor componente care permit combustibilului să reziste la temperaturi scăzute. Goșu a susținut că instalațiile necesare obținerii acestor componente au fost afectate de atacurile ucrainene, ceea ce ar putea complica aprovizionarea internă în timpul iernii.
Goșu consideră că Rusia ar putea ajunge să aibă nevoie de motorină pentru propriul consum, în loc să exporte combustibil către Statele Unite.
„Putin are nevoie de motorină de la Trump ca să poată să treacă iarna, nu invers”, a explicat Armand Goșu.
De ce nu limitează Trump exporturile de motorină ale Statelor Unite?
Armand Goșu a ridicat și problema politicii americane privind exporturile de combustibili, în condițiile în care Statele Unite sunt unul dintre marii producători de motorină.
Analistul a pus sub semnul întrebării necesitatea unui acord cu Rusia, în locul unor măsuri prin care o cantitate mai mare de combustibil produs în America să rămână pe piața internă.
Goșu a relatat că Donald Trump ar fi fost întrebat de ce nu limitează exporturile americane pentru a crește stocurile interne și a reduce presiunea asupra prețurilor la pompă.
Potrivit acestuia, răspunsul liderului american ar fi fost că nu poate impune o asemenea măsură companiilor petroliere.
Specialistul consideră că refuzul poate fi explicat și prin relația dintre industria energetică și Partidul Republican.
„Evident că nu poate să le facă, pentru că petroliștii, o bună parte din ei, finanțează Partidul Republican”, a susținut Armand Goșu.
Aceasta este interpretarea politică a analistului, fără ca în dezbatere să fie prezentate dovezi privind o legătură directă între finanțarea partidului și decizia administrației de a nu restricționa exporturile.
Armand Goșu: Trump ar putea folosi criticile Ucrainei în avantajul său electoral
Armand Goșu consideră că Donald Trump ar putea folosi nemulțumirile provocate de acordul cu Putin pentru a câștiga simpatia alegătorilor americani, înaintea alegerilor din noiembrie.
„La acest spectacol participă, vrea sau nu vrea, însuși Zelenski, care e foarte activ în presa americană. El a dat un interviu la Fox News, un interviu mare. Este foarte, foarte prezent în America și explică ce se întâmplă acolo”, a remarcat Goșu.
Potrivit analistului, Trump ar putea profita de reacțiile negative pentru a se prezenta drept un lider preocupat de interesele economice ale americanilor.
„Poate că Trump vrea să creeze aceste valuri de indignare tocmai ca să-i convingă pe alegători: uite, eu, Trump, poate nu înțeleg eu lucruri, dar eu sunt foarte interesat de bunăstarea voastră”, a explicat specialistul.
Marin Gherman: Acordul s-ar putea întoarce împotriva lui Trump
Marin Gherman, analist de politică externă, consideră că înțelegerea cu Putin ar putea avea efectul opus celui urmărit de președintele american, mai ales că Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, în ciuda discuțiilor despre un armistițiu.
„Este, în primul rând, o rușine în ceea ce privește decizia aceasta a lui Trump și este o decizie electorală”, a afirmat Gherman.
Analistul a amintit că decizia a fost criticată inclusiv de membri ai Partidului Republican și a subliniat contradicția dintre sancțiunile americane împotriva celor care cumpără petrol rusesc și acordul încheiat acum cu Moscova.
„Bloggerii ucraineni [...] discută despre următoarea decizie a lui Trump: să introducă sancțiuni împotriva propriei sale administrații. [...] Acum ce urmează? Să introducă sancțiuni împotriva propriei administrații? Cred că această aventură decizională, indiscutabil, se va întoarce împotriva lui Trump, care a vrut să proiecteze această imagine de salvator al americanilor, dar cred că va fi altfel văzut în acest context”, a concluzionat analistul.
Ce prevede acordul dintre Trump și Putin și de ce a provocat reacții internaționale
Pe 9 octombrie 2026, Donald Trump a anunțat că, în urma unei discuții cu Vladimir Putin, Rusia va furniza imediat peste 300.000 de tone de motorină piețelor americane și internaționale. Alte 500.000 de tone ar urma să fie livrate în noiembrie, urmate de un milion de tone și de alte cantități, în funcție de capacitatea de producție a rafinăriilor rusești, potrivit Reuters.
Administrația americană a decis suspendarea temporară a unor sancțiuni aplicate motorinei rusești, măsură criticată de Ucraina și de mai mulți lideri europeni.
Potrivit unei analize Reuters, cele 300.000 de tone anunțate inițial reprezintă mai puțin decât consumul unei singure zile în transporturile americane. În plus, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au redus capacitatea Moscovei de a exporta combustibili.
