Alegerile de la jumătatea mandatului, midterms, au loc în Statele Unite ale Americii pe 3 noiembrie 2026.
Americanii votează pentru Camera Reprezentanților și o parte din Senat. Rezultatul poate schimba raportul de forțe din Congres și influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda.
Midterms se organizează o dată la patru ani și reprezintă, de fapt, raportarea societății la modul în care președintele a gestionat puterea ce i-a fost conferită prin vot în primii săi doi ani de activitate. Americanii aleg următoarea componență a Congresului, care are drept sarcină-cheie să creeze și să adopte legi federale, adică acele acte normative care se aplică la nivel național.
Deznodământul este un bun indicator al direcției în care vor merge lucrurile în ultima parte de mandat, pentru că liderul de la Casa Albă are nevoie de susținere ca să își concretizeze inițiativele. Un eventual eșec al republicanilor ar atrage scăderea sprijinului real pentru Trump și, mai ales, ar provoca turbulențe majore.
De ce votul este, în unele cazuri, anti-Trump și nu pro-candidat sau partid
Liderul de la Washington este tot mai puțin popular în rândul cetățenilor americani. Donald Trump a pornit la drum, în al doilea său mandat, cu mai bine de 50% rată de aprobare, potrivit analizei Silver Bulletin preluate de BBC.
La începutul lunii octombrie 2026, scăzuse la aproximativ 37%. Un sondaj realizat de Centrul de Cercetare pentru Afaceri Publice Associated Press-NORC arată că doar 17% dintre adulții americani agreează modul în care președintele republican gestionează costul vieții. Doar 26% sunt de acord cu modul în care acesta gestionează economia în general, un nou minim.
Iar 61% dintre americani pur și simplu îl dezaprobă.
Cel mai recent sondaj realizat de NPR/PBS News/Marist arată că în cursa dintre democrați și republicani pentru Congres se înregistrează deja un ecart de 12 puncte procentuale, în opțiunile electoratului, în favoarea primilor.
45% dintre cei care vor vota susțin că o vor face împotriva președintelui, conform aceleiași cercetări.
Oamenii se plâng de costul ridicat al vieții. Războiul pe care SUA și Israelul l-au început cu Iranul, un conflict extrem de costisitor, pe care Trump nu pare să știe cum să-l închidă, afectează prețurile combustibilului. Taxele vamale impuse de Casa Albă se resimt tot în rândul populației, la casele de marcat. Alegătorii se confruntă cu probleme mari și în ceea ce privește asistența medicală.
În timp ce politicienii democrați acuză erorile strategice și decizionale ale președintelului în direcții precum dezvoltarea inteligenței artficiale ori migrație.
Miza midterms o reprezintă, așadar, formarea unei majorități în Congres și înclinarea balanței puterii. Pentru că, în cazul unei victorii democrate, această nouă majoritate poate decide atât asupra legilor ori bugetelor, dar și să-l ancheteze pe Trump.
Ce se va întâmpla cu Trump dacă democrații câștigă?
În linii mari, dacă democrații câștigă oricare dintre camere, lui Donald Trump îi va fi infernal să-și mai transforme trăirile în legi. Mai mult, așa cum aceștia lasă deja de înțeles, comisiile ar putea investiga numeroase aspecte, de la suspiciuni de corupție la modul în care a acționat ICE.
Analiștii anticipează o stare permanentă de conflict între președinte și Congres: fiecare tabără e suficient de puternică, dar în imposibilitatea de a o dărâma definitiv pe cealaltă.
Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, citat de publicația The Hill, e convins că democrații nu vor ezita să-l pună sub acuzare pe Trump dacă vor obține controlul asupra Camerei Inferioare la alegerile de la jumătatea mandatului. „Este garantat, probabil în prima zi — în prima sau a doua zi”, spune Johnson. „Nu uitați, au depus deja acte de impeachment în acest Congres. Și sunt nerăbdători să înceapă.”
Poate fi doar un mesaj, menit să mobilizeze electoratul republican. Pentru că există și varianta în care partidul va păstra frâiele Camerei, iar Donald Trump va avea asigurată o a doua jumătate de mandat în aceeași notă.
Ce și cum se votează la midterms?
Cetățenii pot să-și exprime votul anticipat sau prin poștă, iar regulile diferă de la stat la stat. Există un singur tur.
- Cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, acolo unde mandatul este de doi ani. Fiecare dintre acești membri reprezintă un district sau o circumscripție dintr-un stat. Toți au mandat de doi ani, iar asta înseamnă că toate cele 435 de locuri sunt în joc din doi în doi ani, spre deosebire de Senat, unde se schimbă doar o treime din componență. Locurile se distribuie între state în funcție de populație, pe baza recensământului făcut o dată la zece ani. De exemplu, un stat mare, cum este California, are 52 de reprezentanți, iar un stat mic, cum este Wyoming, are câte unul. Un stat este împărțit în districte, fiecare cu aproximativ aceeași populație, adică circa 760.000 de oameni. În fiecare district se desfășoară un scrutin separat. Motivul pentru care alegerile au loc la doi ani are legătură cu „camera poporului”, așa cum este cunoscută popular Camera Reprezentanților. Astfel, a fost considerat că această cameră trebuie să fie „cea mai apropiată de alegători și cea care reflectă rapid schimbările de opinie”.
- Aproximativ 35 de locuri din Senat, unde mandatul de șase ani al unui senator este reînnoit din doi în doi ani. De precizat că Senatul are 100 de locuri, adică două pentru fiecare stat din SUA. Locurile de senatori sunt împărțite în trei grupe, iar fiecare grupă are alegeri la un ciclu diferit, o dată la doi ani. În acest fel, la fiecare alegeri nu se schimbă tot Senatul, ci aproximativ o treime din acesta, adică 33 sau 34 de locuri. Cifra nu este exactă pentru că uneori pot avea loc alegeri speciale în plus pentru locurile rămase libere. De exemplu, cele două locuri ale unui stat aparțin de obicei unor clase diferite, așa că cei doi senatori ai statului respectic nu sunt aleși în același an. Un stat poate avea alegeri pentru Senat în 2026, iar al doilea loc al lui poate fi în 2028 sau 2030. Este conceput în acest fel pentru ca Senatul să fie mai stabil și mai puțin influențat de valurile politice de moment decât Camera Reprezentanților, unde toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani, când sunt alegeri.
- 36 de guvernatori, legislaturi statale, funcții locale și referendumuri. Aceste alegeri sunt organizate de state, nu de guvernul federal central:
*Cei 36 de guvernatori: fiecare dintre cele 50 de state are un guvernator, ceea ce înseamnă că el are puterea executivă în acel stat. El este cel care propune bugetul, promulgă sau respinge legi și comandă garda națională a statului respectiv. În majoritatea statelor din SUA, mandatul unui guvernator este de patru ani. Însă state precum New Hampshire sau Vermont au mandate de guvernator de doar doi ani.
*Legislaturile statale. Fiecare stat are un parlament propriul, care se ocupă de legi, taxe, educație, sănătate, etc. Și aproape toate statele au câte două camere (Senat și Cameră). În cadrul elegerilor midterm, în multe state se alege fie o parte dintre locuri, fie toate. De exemplu, Nebraska este singurul stat cu o singură cameră.
*Funcții locale. În state pot exista și alegeri pentru primari, consilieri locali, șerifi, procurori, judecători, membri ai consiliilor școlare, responsabili cu înregistrarea proprietăților sau cu organizarea alegerilor. În SUA, unele dintre aceste funcții publice nu sunt numite de cineva superior, ci se desemnează prin votul populației.
*Referendumuri (ballot). Alegătorii pot vota direct propuneri de lege sau de modificare a constituției statului. Doar 26 de state din cele 50 permit acest lucru. Printre subiectele supuse votului sunt: salariul minim, legalizarea unor substanțe, avortul, taxe, reguli electorale, etc. Interesant este că unele dintre propuneri vin de la cetățeni, prin strângere de semnături.
Debutul cursei pentru Casa Albă
De notat și că în lunile de după alegerile de la jumătatea mandatului vor prinde contur listele cu posibile nume pentru Casa Albă. Urmărind cronologia prezidențialelor anterioare, putem anticipa că primăvara lui 2027 va fi punctul de pornire în cursa pentru 2028, una în care Constituția nu-i permite lui Trump să se mai înscrie.
Candidații importanți își vor structura organizațiile, vor strânge bani și vor începe pelerinajele în state.
Vor urma alegerile primarele/caucusurile, iar în martie 2028 se va contura tot mai limpede cine va reprezinta partidul în lupta decisivă. În 2024, atât Joe Biden, cât și Donald Trump și-au securizat nominalizarea în martie și au devenit oficial candidați în vară.
