„Jurnalul unei cameriste", lungmetrajul regizat de Radu Jude, a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Cannes, unde a fost ovaționat la secțiunea „Quinzaine des Cinéastes”. Criticii de film din presa franceză au lăudat lungmetrajul semnat de Radu Jude, care a fost răsplătit cu minute întregi de aplauze, în fața unei săli pline.
În direct la Euronews România, regizorul Radu Jude a afirmat că filmul său a fost bine primit la festivalul de la Cannes.
Radu Jude, regizorul filmului „Jurnalul unei cameriste": A fost foarte bine primit. Presa a fost în general favorabilă filmului, nu doar în Franța, ci și în România și în SUA. Filmul o să aibă un parcurs.
Radu Jude, despre „Jurnalul unei cameriste": Este o producție majoritar franceză
Radu Jude, regizorul filmului „Jurnalul unei cameriste": Există o mică supărare. M-ați prezentat regizor român, dar filmul nu e românesc. Este o producție majoritar franceză, provocată de altminteri de invitația marelui producător Saïd Ben Saïd care mi-a propus să fac un film în Franța.
Radu Jude: Centrul național la cinematografiei din România e într-un fel de moarte clinică
Regizorul a subliniat că a aplicat pentru a obține o finanțare parțială a filmului din partea statului român, însă autoritățile i-au respins proiectul.
Radu Jude, regizorul filmului „Jurnalul unei cameriste": Am aplicat pentru o coproducție minoritară, pentru o părticică din bani la Centrul național la cinematografiei din România, dar comisia din acel an, acum un an și jumătate, a respins proiectul. Centrul e într-un fel de moarte clinică.
E o mică supărare că, de fapt, România nu participă la acest film. Participă însă compania Avanpost care din bani privați a reușit să ajute un pic producția filmului. Sunt foarte recunoscător.
„E un dezastru ce se întâmplă în Cultură cu tăierile Guvernului Bolojan”
Radu Jude, regizorul filmului „Jurnalul unei cameriste": E un dezastru ce se întâmplă în Cultură cu tăierile Guvernului Bolojan și în Educație. E un dezastru absolut. E un dezastru ce se întâmplă în cinematografie. De un an și jumătate nu există niciun concurs de finanțare. Practic, industria cinematografică românească e întreruptă.
Aceste mici succese pe care le vedem nu ar trebui să funcționeze ca o perdea de fum pentru faptul că trăim un dezastru în cinema-ul românesc. E absolut deprimant peisajul.
Tema migrației, esențială în „Jurnalul unei cameriste”. Radu Jude: Creează nu doar o dimensiune politică și socială care trebuie discutată din toate unghiurile
Radu Jude a explicat că tema migrației este ilustrată în lungmetrajul său prin povestea unei românce care și-a lăsat în urmă familia pentru a lucra în orașul francez Bordeaux.
Radu Jude, regizorul filmului „Jurnalul unei cameriste": În centrul filmului stă migrația economică, un personaj care e parte din această migrație economică și care creează nu doar o dimensiune politică, socială care trebuie discutată din toate unghiurile.
E vorba și despre o nouă realitate umană și noi probleme cu care ne confruntăm, cu care oamenii sunt în astfel de situații, cei plecați, cei rămași. E vorba despre o mamă a cărei fiică a rămas în România, mama fiind plecată la Bordeaux.
Toate aceste noi realități umane, sociale, politice, economice cred că trebuie atinse. Cred că motivul principal pentru care am abordat acest subiect - e un film franțuzesc, dar într-un mod subversiv, am reușit cu bani franțuzești să fac un film românesc. Să fac un film care e mai degrabă despre România decât despre Franța.
Consider că și eu am obligații creative față de România, față de cinema, față de cultura noastră, astfel încât încerc ca prin filmele mele să ofer niște reprezentări, început de discuție pentru problemele pe care le trăim sau pe care le vedem în jurul nostru.
De ce „Jurnalul unei cameriste" este un film de montaj
Radu Jude, regizorul filmului „Jurnalul unei cameriste": Înseamnă ceea ce teoretiza marele cineast Serghei Eisenstein acum 100 de ani și anume că atunci când juxtapui o imagine cu încă o imagine, o imagine și un sunet, poți obține o narațiune (...) Există și un mod de a juxtapune lucrurile astfel încât să apară noi idei care nu aparțin nici unei prime imagini, nici cele de-a doua, a treia sau a patra, ci ideile noi care apar vin din această juxtapunere, din montaj.
În sensul ăsta, filmul meu care are trei fire narative care se întretaie permanent creează anumite idei care nu ar fi posibile decât prin montaj.
Din punctul ăsta de vedere, îl consider un film de montaj, pentru că juxtapunerea imaginilor și sunetelor e un element fundamental, nu doar pentru construirea unei narațiuni, ci și pentru construirea unor idei.
