În coaliția de guvernare continuă întrecerea în proiecte cu impact electoral. După ce USR a fost pus la zid pentru inițiativa sa cu parlament bicameral cu 300 de aleși, liberalii plusează și intenționează să vină cu propria lor inițiativă legislativă care să răspundă voinței românilor la referendum, o voință uitată de mai bine de 15 ani. În replică, social-democrații cochetează acum cu o altă idee de schimbare a jocului la viitoarele alegeri.
Asistăm la o competiție electorală și la un blocaj pe temele mari, precum problema reducerii cheltuielilor în administrația publică locală. Energiile din coaliție sunt consumate de aceste teme secundare, provocate de replica PNL față de ceea ce încearcă PSD în privința primului pachet de măsuri, adică să dilueze anumite prevederi pentru a obține capital electoral.
Recent, PNL a anunțat sprijinul pentru o mai veche inițiativă depusă de către USR privind instituirea unui Parlament bicameral cu doar 300 de reprezentanți. Doar că acel proiect lovește crunt în interesele altor parteneri de coaliție - grupul minorităților care riscă să dispară dintr-un viitor Legislativ național dacă acest proiect devine lege.
Ce partid ar avea afectată reprezentarea într-un Parlament cu 300 de aleși
Totodată, UDMR și-ar putea vedea înjumătățită reprezentarea într-un astfel de Parlament și și-ar pierde influența în mai multe județe din țară. Drept urmare, potrivit unui memorandum depus de către liderul minorităților, Varujan Pambuccian, transmis mai degrabă către PSD și UDMR, se prefigurează un adevărat scenariu apocaliptic, în opinia sa.
Pambuccian susține că aplicarea unui astfel de proiect de lege ar afecta reprezentativitatea și pluralismul politic. În afară de pericolul dispariției minorităților etnice din viitorul Legislativ, o astfel de prevedere ar face ca Guvernul să capete mai mult spațiu de manevră, să apeleze și mai mult la instrumentul ordonanțelor de urgență.
Totodată, majoritățile în viitorul Legislativ ar fi unele artificiale și restrânse, în timp ce la nivel județean există riscul să apară mandate ocupate de o singură formațiune politică.
Apelul formulat de liderul deputaților minorităților a avut ecou la nivelul UDMR și PSD care au considerat proiectul USR drept unul populist. L-au și dezavuat public.
În replică, liberalii nu intenționează să renunțe la acest demers, cu susținerea concluziilor unui referendum adoptat de mai bine de 15 ani.
- În 2009, a fost votat un referendum pentru trecerea la un Parlament unicameral și pentru reducerea numărului de legiuitori la 300.
Surse politice au precizat pentru Euronews România că PNL intenționează să promoveze un proiect de lege separat, în care să vină și cu prevederi care să garanteze o reprezentare a 12 dintre cele 19 minorități etnice care au în momentul de față deputați la Camera Deputaților.
În cazul UDMR, doresc să vină cu garanții ca aceștia își vor păstra actuala reprezentare și într-un Parlament diminuat la doar 300 de reprezentanți.
Scopul proiectului de lege este instituirea unicameralismului, și nu bicameralismul, cum au propus parlamentarii USR în luna mai.
Proiectul prin care PSD vrea revenirea la votul uninominal
În replică, deocamdată neoficial, social-democrații susțin că în cazul în care se insistă pe marginea acestei teme, atunci își rezervă și ei dreptul să vină cu o propunere prin care să reinstituie votul uninominal în alegerea senatorilor și deputaților. În momentul de față, avem un vot pe liste.
Așadar, este o adevărată întrecere între propuneri și idei care au într-adevăr capital electoral, dar care blochează depășirea tergiversării în privința măsurilor care trebuie adoptate pentru a reduce semnificativ cheltuielilor la nivelul administrației publice centrale și locale. PSD dorește ca, în cazul în cazul a aproape 800 de primării să existe și alternativa ca acestea să nu recurgă la concedieri de personal, ci să vină cu soluția alternativă de reducere la capitolul cheltuieli și bunuri. Propunerea este dezavuată de premierul Ilie Bolojan care consideră că este doar o variantă de lucru temporară care permite pe viitor, însă, primarilor din teritorii să-și crească din nou cheltuielile atunci când situația bugetului de stat va fi una îmbunătățită.
