Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, după ce o parte din sumele destinate plății unor drepturi salariale restante ale magistraților au fost amânate.
În cererea depusă la Curtea de Apel București, semnată de președinta instanței supreme, Lia Savonea, judecătorii solicită ca Guvernul să aloce integral fondurile necesare pentru plata acestor restanțe.
De asemenea, Înalta Curte cere stabilirea unui termen de maximum 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei instanței și aplicarea unor amenzi zilnice premierului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor în cazul în care hotărârea nu este respectată.
Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut în proiectul de buget aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. O mare parte din aceste fonduri ar urma să fie folosite pentru plata unor drepturi salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, conducerea Înaltei Curți și a Parchetului General a decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a alinia veniturile la deciziile instanțelor. Creșterea salarială se aplică retroactiv din 2018, ceea ce a generat sume restante semnificative.
Guvernul a decis însă să amâne o parte din plăți și să redirecționeze fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Înalta Curte susține că neplata acestor sume încalcă drepturile magistraților care au deja hotărâri judecătorești definitive și acuză Executivul că ignoră obligația de a respecta deciziile instanțelor. Instanța supremă avertizează că executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nu poate fi amânată unilateral de stat.
