Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, după ce o parte din sumele destinate plății unor drepturi salariale restante ale magistraților au fost amânate.
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Apel București și vizează o problemă care trenează de ani de zile: neplata unor sume importante datorate magistraților, în ciuda existenței unor titluri executorii.
Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, formulează critici dure la adresa Executivului și vorbește despre o practică sistematică de afectare a drepturilor judecătorilor.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, scrie ICCJ într-un comunicat.
Datorii de aproximativ 2 miliarde de euro
Statul român are de achitat aproximativ 2 miliarde de euro către magistrați, sume rezultate din procese câștigate în ultimii ani. Aceste drepturi salariale au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și ar fi trebuit deja plătite, însă au fost amânate în mod repetat.
De-a lungul timpului, autoritățile au adoptat mai multe măsuri de reeșalonare a plăților, însă, potrivit ICCJ, aceste mecanisme nu au dus la stingerea obligațiilor, ci doar la amânarea lor. Mai mult, instanța susține că nici măcar sumele deja reeșalonate nu au fost incluse în bugetul pentru anul 2026.
Instanța subliniază că executarea acestor decizii nu este opțională și nu poate fi amânată sau reinterpretată în funcție de decizii administrative.
Drepturi neplătite de peste 10 ani
Potrivit ICCJ, există judecători care dețin titluri executorii neplătite de mai bine de un deceniu. Această situație este considerată de instanță drept una gravă, care afectează nu doar persoanele în cauză, ci și funcționarea generală a sistemului juridic.
Instanța atrage atenția că aceste drepturi reprezintă creanțe certe, protejate juridic, iar neplata lor afectează direct dreptul de proprietate și securitatea juridică.
Ce solicită Înalta Curte în proces
Prin acțiunea depusă, ICCJ cere instanței să oblige Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale scadente în 2026. De asemenea, solicită adoptarea tuturor măsurilor administrative și bugetare necesare pentru includerea acestor sume în buget, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă va fi cazul.
- „1. Obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, prevăzute în Anexa la prezenta;
- 2. emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în
- 3. anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul; stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
- 4. solicităm instanței aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”, se arată în document.
Reprezentanții ICCJ au precizat că procesul ar putea fi evitat dacă Guvernul și Ministerul Finanțelor vor asigura rapid fondurile necesare pentru plata datoriilor.
În lipsa unei soluții, conflictul riscă să devină unul major între puterile statului, cu implicații asupra modului în care sunt respectate hotărârile judecătorești în România.
Dincolo de componenta financiară, disputa scoate în evidență o problemă de fond: respectarea hotărârilor judecătorești și a obligațiilor constituționale ale statului.
Cazul ridică întrebări importante despre credibilitatea instituțiilor și despre modul în care statul român își respectă propriile decizii, într-un context în care securitatea juridică și încrederea în justiție sunt esențiale.
ICCJ cere termen limită și sancțiuni pentru Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor
De asemenea, Înalta Curte cere stabilirea unui termen de maximum 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei instanței și aplicarea unor amenzi zilnice premierului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor în cazul în care hotărârea nu este respectată.
Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut în proiectul de buget aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. O mare parte din aceste fonduri ar urma să fie folosite pentru plata unor drepturi salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, conducerea Înaltei Curți și a Parchetului General a decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a alinia veniturile la deciziile instanțelor. Creșterea salarială se aplică retroactiv din 2018, ceea ce a generat sume restante semnificative.
Guvernul a decis însă să amâne o parte din plăți și să redirecționeze fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Înalta Curte susține că neplata acestor sume încalcă drepturile magistraților care au deja hotărâri judecătorești definitive și acuză Executivul că ignoră obligația de a respecta deciziile instanțelor. Instanța supremă avertizează că executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nu poate fi amânată unilateral de stat.
