După mai bine de nouă luni de guvernare și aproape tot atâtea de tensiuni și conflicte interne în coaliție, Executivul Bolojan nu se poate lăuda cu prea multe obiective atinse. Progresele țin mai mult de componenta de fiscalitate și de reducerea deficitului bugetar, suportată cel mai mult de populație. Și mai puțin de stoparea risipei banului public, a reducerii aparatului bugetar și al inflației de agenții și structuri deconcentrate de care depinde atât de mult clientela de partid.
Programul de guvernare al actualei coaliții de guvernare se întinde pe mai bine de 60 de pagini. Cu o majoritate confortabilă de aproape două-treimi în Parlament, lucrurile ar fi trebuit să fie simple pentru Executivul Bolojan. Iar obiectivele de guvernare deja asumate, să devină realitate. Tensiunile și blocajele dintre partenerii de coaliție, manifestate în aceste nouă luni de existență, au făcut însă ca restanțele să fie mai multe și mai grele, decât progresele înregistrate.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „Cu excepția a 25.000 de posturi, nici două procente din total, desființarea a 20% din totalul bugetarilor este departe de a fi realizată. Un sfert din cele 226 de agenții existente încă așteaptă comasarea. La fel și serviciile deconcentrate din teritoriu. Reforma pensiilor speciale s-a limitat la magistrați. Iar interdicția cumulului pensiei cu salariul a rămas doar pe hârtie. Companiile de stat cu pierderi și datorii de ordinul sutelor de milioane lei, sunt încă în analiză, în timp ce datoria publică a trecut dincolo de pragul asumat de 60% din PIB.”
Fiscalitatea, singurul capitol cu rezultate
Cea mai importantă realizare, evitarea riscului de intrare în incapacitate de plată, prin măsurile fiscal-bugetare deja luate, a avut însă și un revers al medaliei. Populația și agenții economici au suportat cea mai mare parte din nota de plată pentru reducerea deficitului bugetar, ca efect al înghețării salariilor și pensiilor, majorării de TVA, a accizelor și a creșterii fiscalității.
Contraperformanța constatată între vorbă și faptă are o singură cauză: partidele sunt dependente, electoral, de bugetarii din sistem.
Cătălin Bența, consultant fiscal și auditor financiar: „Cheltuielile cu salariile și cu întreținerea aparatului bugetar folosesc cam 80%. Aparatul nu se poate reforma din interior, atâta timp cât persoanele care sunt afectate de reforme sunt cele care au drept de vot în zona persoanelor care ar fi trebuit să facă reformele. Mi-aș fi dorit să avem un guvern mai competitiv. O echipă mai competitivă, în sensul să fie mai predictibilă și să ia măsuri bune. dacă merge bine firmelor, merg bine salariaților din acele firme.”
Adrian Mitroi, analist economic: „România este într-o poziție extrem de fragilă, chiar dacă deficitul a coborât în jur de un procent și ceva, datoria publică a crescut corespunzător de patru ori mai mult. Deci, este o mare nereușită. Într-adevăr, meritul este că au menținut stabilitatea României și am trecut pe lângă acel stop de care ne-a fost teamă. Din tot setul de măsuri, celelalte grele și dificile le-au lăsat deoparte ca un student care se pregătește nici măcar în sesiune.”
Deocamdată, încă nu se știe dacă Guvernul mai are timp să recupereze restanțele din program. Dornic să fie vioara întâi în coaliție, PSD pune condiții pentru continuarea guvernării în actuala formulă politică, cea mai importantă vizând schimbarea premierului Ilie Bolojan.
