Ghețarul de la Scărișoara, în pericol. Cercetător: „În ultimii 3-4 ani am asistat la o topire a gheții, care este fără precedent, de când se fac măsurători”

De Bianca Chirilă  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Ghețarii se topesc într-un ritm mai rapid decât era prevăzut de oamenii de știință, din cauza schimbărilor climatice și încălzirii globale. În România, avem cel mai vechi și cel mai voluminos ghețar subteran din lume, Ghețarul de la Scărișoara, din județul Alba, care a început să se formeze acum mai bine de 10.000 de ani.

Oamenii de știință îl studiază din 1923, când Emil Racoviță, fondatorul biospeologiei, a studiat primele microorganisme vii din depozitele de gheață.

Cercetătorul Aurel Perșoiu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca, a vorbit la Euronews România despre cât de curând am putea rămâne fără ghețari.

Acum câteva zile, mai mulți turiști au murit după ce o parte din ghețarul Marmolada din munţii Dolomiţi din nordul Italiei s-a desprins și a produs o avalanșă. De ce s-a întâmplat asta și cât de probabil este să se mai întâmple și cu alți ghețari?

„S-a întâmplat pentru că gheața aceea se topește. Legat de când se mai poate întâmpla răspunsul este în orice clipă, acum sau peste cinci minute sau cinci ani. Ceea ce este important de reținut este faptul că se întâmplă și se poate întâmpla mai frecvent decât în urmă cu cinci, 10, 20 de ani, deoarece creșterile de temperatură din ultimii cinci, 10, 15 ani au dus la topirea accentuată a gheții și creșterea instabilității a acesteia. Aceste catastrofe pot să se întâmple și se vor întâmpla mai frecvent în anii următori”, a explicat Aurel Perșoiu, cercetător la Institutul de Speologie din Cluj-Napoca.

În România avem cel mai vechi și cel mai voluminos ghețar subteran din lume: Ghețarul Scărișoara care are peste 100.000 metri cubi de gheață. În ce ritm se topește? Există pericolul să nu mai existe? În cât timp?

„Se topește accelerat în ultimii ani. Avem date preliminare, care sugerează că ar putea să aibă către 13.000 de ani și arată că, cel puțin, în ultimii 10.000 de ani este foarte posibil să nu fi existat o perioadă de topire atât de accentuată ca cea din prezent. Cel puțin în ultimii trei sau patru ani am asistat la o topire a gheții, care este fără precedent, de când se fac măsurători, din anul 1921. S-a topit mai multă gheață decât în ultimii 40 de ani și datele arată că acest proces se va amplifica în următorii ani”, a mai adăugat cercetătorul.

Aurel Perșoiu a mai explicat faptul Ghețarul de la Scărișoara este înconjurat de roci, deci dacă are loc o topire nu se poate prăbuși.

„Se poate întâmpla ca într-un singur an să pierdem 20-25 de cm de gheață la suprafață. În ultimii 20 de ani media de topire pe an era la 2-3 centimetri. Într-un an am pierdut cât am pierdut în 10 ani. Este posibil să asistăm la o dezintegrare rapidă în partea superioară. În următorii ani sau decenii blocul principal de gheață este în siguranță”, a mai spus el.

Procesul este ireversibil? Mai poate face omul ceva?

„Nu. Am facut suficient de mult rău prin arderea combustibilor fosili, cantitatea de dioxid de carbon pompată în atmosferă este extraordinar de mare. Este mai mare decât oricand în ultimii 800.000 de ani. Dioxidul de carbon va fi prezent încă cel puțin 100 de ani în atmosferă”, a mai menționat cercetătorul.

Ce să schimbăm în comportamentul nostru?

Aurel Perșoiu a sugerat „să încercăm să ne educăm copiii în acest spirit al atenției față de planetă”.

„E cel mai bun lucru pe care putem sa il facem”, a conchis cercetătorul la „Bună Seara, România!”

Distribuie

Taguri