Statul român are de încasat de la infractori cel puțin 1,3 miliarde de euro, bani care ar ajunge pentru construcția a două spitale regionale. În timp, judecătorii au decis să fie confiscate case, terenuri, mașini sau ceasuri de lux și au obligat mii de condamnați să plătească despăgubiri.
La adevăr, din 2017 încoace, statul nu a recuperat mai mult de 200 de milioane de euro.
„Mi-aduc aminte de o discuție cu un procuror american care spunea Domnule, la voi e rentabil! Comiterea de infracțiuni este o activitate rentabilă, că și dacă te prinde nu-ti confiscă mare lucru”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție și fost director în Ministerul Justiției în perioada 2005-2007, responsabil de politicile anticorupție.
Dosarul ICA: statul a recuperat doar 15% din 60 de milioane de euro
În unele cazuri, recuperarea prejudiciilor a fost chiar oprită, înainte ca banii să fie restituiți.
Cel mai răsunător exemplu este dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost găsit vinovat pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Voiculescu a mers la închisoare, au trecut opt ani de la eliberarea sa, iar statul tot nu a recuperat mai mult de 15% din prejudicul de 60 de milioane de euro. Mai mult, anul trecut, Tribunalul București a suspendat executarea mandatului și, implicit, recuperarea pagubei. Motivul: un alt inculpat din dosar a cerut revizuirea verdictului.
Dacă, după rejudecare, Dan Voiculescu va fi achitat – pe motiv că fapta nu există – omul de afaceri poate chiar să ceară înapoiarea sumelor luate, până în acum, de stat.
Recent, Curtea Supremă a spus că omul de afaceri a fost condamnat abuziv. Camelia Bogdan, unul dintre magistrații care au judecat dosarul ICA în faza de apel, este acuzată că i-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil.
Paul de România - încă în Franța, dator cu 4 milioane de euro
Și Paul de România - urmărit internațional - are de dat statului român 4 milioane de euro. Judecătorii de la Înalta Curte spun că sunt bani pe care i-a făcut din afacerea „Ferma Băneasa”, considerată cel mare tun imobilar de după Revoluție, cu un prejudiciu total de 145 de milioane de euro.
Paul a pretins că are drept de moștenire și a revendicat ilegal terenuri din nordul Capitalei, motiv pentru care a fost condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare. A fugit înainte să fie încarcerat și se află, în prezent, la Paris, în arest la domiciliu. Între timp, în țară, statul face eforturi să recupereze banii datorați.
Fiscul a reușit abia anul trecut - la a treia licitație - să vândă un conac moștenit de nepotul regelui Carol al II-lea, în Sinaia. Reședința cu suprafața construită de 300mp, la care se adaugă 156 mp teren, a fost vândută cu 140.000 de euro, aproape jumătate față de prețul inițial.
„Într-adevar, s-a vândut la un preț de nimic. Sunt destul de mulți vânători la licitațiile astea”, precizează Eduard Uzunov, expert imobiliar.
Vanghelie: cercetat pentru mită de 30 de milioane, trebuie să înapoieze doar trei
La prima vedere, Marian Vanghelie a căzut în picioare deși este acuzat că, pe vremea când conducea primăria Sectorului 5 ar fi luat o mită uriașă: 30 de milioane de euro, cea mai mare din istoria DNA.
Procurorii spun că, timp de opt ani, fostul primar a primit 20% comision de la un om de afaceri abonat la contracte cu Primăria. Tribunalul București l-a condamnat pe Vanghelie la 11 ani și 8 luni de închisoare, dar procesul s-a închis, pentru că a intervenit prescripția. Adică a trecut suficient de mult timp încât să nu mai poată fi tras la răspundere penală.
Drept urmare, Marian Vanghelie nu numai că nu merge la închisoare, dar rămâne și cu grosul sumei uriașe: peste 27 de milioane de euro. Instanța l-a pus să plătească 20.000 de lei cheltuieli de judecată și să returneze mai puțin de 10% din valoarea mitei.
De opt ani, Primăria Constanța aleargă după banii datorați de Radu Mazăre
Radu Mazăre, condamnat la nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor de terenuri de pe litoral - prejudiciu: 114 milioane de euro - s-a întors în Madagascar, ca om liber după ce a fost eliberat condiționat.
Acasă, la Constanța, Primăria se luptă să recupereze paguba de 36 de milioane de euro cauzată de fostul primar. Mazăre a permis retrocedarea a peste 100 de hectare de teren de la malul mării. Judecătorii civili spun că termenul în care puteau fi cerute despăgubirile s-a prescris.
Primăria Constanța nu a putut preciza cât anume a recuperat din pagubă, după ce plaje din Mamaia și Constanța au ajuns la apropiați ai lui Radu Mazăre, sau chiar la familia acestuia, în loc să fie folosite de administrația locală.
Șeful Parchetului: Recuperăm cel mult 5% anual
„Procentul de executare silită de recuperare este foarte mic, este foarte redus. Vă spun că în anii anteriori, acest procent nu trecea uneori de 5%”, spune șeful Parchetului General, procurorul Alex Florența.
Experta Laura Ștefan consideră că neputința autorităților denotă „niște probleme sistemice. Dacă vorbim despre 5%, nu mai putem vorbi de vina lui X și Y, este vorba de o abordare sistemică ineficientă, de ce suntem ineficienți în acest domeniu”.
Într-un interviu la Euronews România, șeful DNA, Marius Voineag spunea că „dacă am avea un randament de 30-40% ar fi ceva extraordinar”.
Cel mai scump depozit din România: bunuri de peste 100 de milioane de euro, la ANABI
Este greu să afli cât a încasat statul român de la infractori în ultimii zece ani, pentru că nu există o centralizare. Recuperarea prejudiciilor și a averilor ilegale este un mecanism care începe încă de la primele suspiciuni, într-un dosar penal, și implică mai multe instituții: procurorul este cel care pune sechestru pe bunuri și conturi bancare, în speranța că la finalul procesului penal va fi recuperată paguba.
În depozitul ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Imobilizate) sunt peste 200 de mașini ale unor inculpați, pe care au fost puse sechestre de către procurori - în speranța că vor putea să recupereze prejudciile în dosarele penale.
Doar vehiculele lui Călin Donca, om de afaceri din Brașov, acuzat că a păcălit sute de români să investească într-o monedă virtuală creată chiar de el, valorează peste 600 de mii de euro. Printre ele, un BMW serie 7 electric, dar și un McLaren evaluat la peste 300 de mii de euro.
Mașinile vor ajunge în proprietatea statului doar dacă un judecător decide că ele vor fi confiscate, printr-o decizie definitivă. Apoi, este datoria Fiscului să le valorifice pentru a fi recuperat prejudiciul.
ANABI mai are are în grijă și peste 60 de ceasuri, în valoare de câteva milioane de euro. Unul dintre ele este cotat la aceeași valoare cu a McLaren-ului de mai devreme: 300 de mii de euro.
În total, bunuri de peste 100 de milioane de euro așteaptă decizii ale instanței pentru a fi recuperate.
Pentru a nu se degrada odată cu trecerea timpului, începând cu anul 2023, ANABI are dreptul să vândă bunuri, în lipsa unei condamnări definitive. Valorificarea anticipată se poate face doar cu acordul proprietarului.
„Vindem bine, Agenția valorifică bunuri aparținând unor persoane nevinovate, avem obligația de a le conserva și proteja dânșilor patrimoniul, vânzare la prețuri de piață, toate avantajele si dezavantajele noi, nu lichidăm stocuri, noi vindem la pretul pieței”, spune directorul general Cornel Călinescu, directorul general al ANABI.
Dacă, la finalul procesului, proprietarul investigat este găsit nevinovat, primește banii obținuți din vânzarea bunurilor care i-au aparținut, plus dobânda acumulată.
În teorie, sistemul merge bine. În practică, rotițele recuperării se blochează des. Euronews România a făcut un calcul, pentru a vedea cât a recuperat statul român anul trecut. În 2024, procurorii au înghețat, în total, bunuri și conturi bancare în valoare de 240 de milioane de euro, însă nu a încasat mai mult de 35 de milioane de euro.
Cine este implicat în recuperare: instituțiile dau vina una pe alta
„Lumea trebuie să înțeleagă foarte simplu: nu procurorul este cel care pune în executare și recuperarează banii. După ce confiscarea bunurilor, anterior sechestrate, rămâne definitive, revine sarcina organelor fiscale, în special ANAF, de a valorifica licitații publice și așa mai departe” explică Alex Florența, procurorul general al României.
Inspectorii ANAF spun însă că nu găsesc ceea ce este trecut pe hârtie. Florența este ferm: „Așa ceva nu există!”
Exemplul prejudiciului în cazul Udrea
Totuși, ANAF susține că s-a lovit de o astfel de situație atunci când a trebuit să recupereze de la Elena Udrea 1.9 milioane de lei, în dosarul finanțării campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009.
Inspectorii fiscali au constatat că NU au ce să vândă, pentru că aceleași bunuri erau deja sub un sechestru mai vechi, pentru a acoperi prejudiciul din dosarul Gala Bute. Este vorba despre 8 milioane de lei pe care le datorează Udrea statului.
Pe același palier, identificăm și alte probleme. ANAF a recuperat doar 65% din prejudiciul în dosarul Gala Bute, iar unul dintre motive este faptul că arareori bunurile se vând la valoarea reală de piață, cât timp lege permite ca prețul să scadă de la o licitație la alta: ANAF se chinuie de mai mulți ani să vândă un teren de 5.000 mp care aparține Elenei Udrea și care este în apropiere de lacul Străulești. Nu s-a prezentat nimeni la cea de-a treia licitație, organizată în septembrie, deși prețul a fost scăzut de patru ori”.
- Elena Udrea, la ieșirea din Penitenciarul de femei Târgșor, iulie 2025: „Nu doar că plătesc. Din cauza legii proaste, eu plătesc de trei ori valoarea, pntru că există o lege care spune că se vând bunurile până la 30% din valoare. Asta înseamnă că nimeni nu o să vină să cumpere un bun executat la valoarea lui de piaţă, cum este scos initial”.
ANAF mai încearcă să vândă, tot fără success, alte 19 terenuri agricole pe care Elena Udrea le deține, în Călărași.
Cum ar putea statul să recupereze mai mult: confiscarea extinsă
Statul ar putea recupera mai mulți bani dacă ar aplica mai bine confiscarea extinsă. Ce înseamnă asta? De exemplu, dacă un inculpat are o casă de vacanță și o mașină pentru care nu poate dovedi proveniența sumelor de achiziție, procurorul poate cere ca aceste bunuri să fie confiscate.
Se întâmplă în doar 0.2% din cazuri.
„Rămân la fiecare. Le comit prin interpus, dacă vreți să spunem așa, pentru că acolo apar niște interpuși pe numele cărora bunurile figurează. Numai că aceste bunuri sunt administrate în fapt de cei care le-au dobândit. Dacă ar fi să mă raportez la activitatea mea, în aproape 26 de ani de muncă, undeva la sub 1% s-a aplicat această măsură. Unu, pentru că nici n-aveai bunuri indisponibilizate. Doi, pentru că nici nu se solicitase”, explică fostul judecător Ciprian Coadă, de la Forumul Judecătorilor.
„Există o temere că neștiindu-se care sunt limitele în care procurorul poate afirma că există indicii că au fost obținute prin activități similare celor pentru care a fost pronunțată condamnarea, care sunt limitele că a fost o reticență din partea procurorilor să ceară aplicarea confiscării extinse. Se foloseste in alte state, mai ales unde vorbim de resursele financiare ale crimei organizate”, explică Laura Ștefan, expert anticorupție.
În ultimii ani, au mai fost făcute reglaje în mecanismul recuperării de prejudicii: suprapunerea sechestrelor, așa cum s-a întâmplat în dosarele Elenei Udrea, nu ar mai putea fi posibilă. ANABI a început digitalizarea bunurilor blocate de procurori în dosarele penale.
Cornel Călinescu, șeful Agenției, ne arată procesul: „Am sechestrat o mașină azi, introduc datele în sistem, datele avansează în etapele de urmărire penală, rechizitoriu, vom ști ce valoare efectivă avem, ce opțiuni avem de a consolida de ca creste valoarea. Este utilizat din decembrie 2024 la parchet, extinderea la nivelul instanțelor și poliție”
Procurorul General spune că una dintre prioritățile instituției este recuperarea prejudiciilor. Astfel, acum doi ani, a fost creat un Departament de Analiză și Investigații Financiare, adică echipe specializate care fac în paralel cu procurorii investigații financiare. Scopul este de a identifica bunuri din timp, înainte ca suspecții să încerce să scape de ele.
Deocamdată, investigațiile financiare se pot face doar în București, din lipsă de specialiști.
