Parlamentul European a găzduit, în premieră, Ziua Sectorului Digital Românesc - Romanian Digital Day. Evenimentul a strâns la masa dezbaterii reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European, Guvernului României și Parlamentului României.
Inițiativa de la Bruxelles a urmărit cunoașterea și recunoașterea performanței industriei digitale din România, dar s-a dovedit și un bun prilej de a prezenta modurile în care țara noastră nu doar se raportează la progresele făcute în Europa, ci și contribuie la acestea.
Sectorul digital, parte tot mai consistentă a economiei României
“Sectorul digital este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, contribuind cu peste 6% la PIB, și cunoscând în ultimii ani o creștere rapidă care ne plasează pe primele locuri din regiune în această industrie. " spune europarlamentarul Victor Negrescu, organizator al evenimentului Romanian Digital Day.
Conform lui Negrescu, planul pentru următorii trei ani prevede o creștere a sectorului la un cuantum de 10% din PIB. Vorbim despre un domeniu care, la această oră, valorează aproximativ 14 miliarde de euro și în care sunt angrenați 270.000 de angajați (IT și zona de servicii IT).
Bitdefender, UIPath, eMAG sau Elrond sunt doar câteva dintre numele care contribuie semnificativ la creșterea economică a României din ultimii ani - aproximativ 25%, estimează Iulian Stanciu, președintele executiv al celei mai mari platfome de e-commerce din țara noastră.
Per ansamblu, continuă Victor Negrescu, România stă bine, în primul rând, la viteza internetului. Punctăm, totodată, când vine vorba despre nivelul ridicat de cunoștințe în domeniu al profesioniștilor.
La polul opus, în acest moment, 60% din industria românească de IT înseamnă outsourcing. Talent local pus în slujba companiilor din alte state mai dezvoltate, cu alte cuvinte. În jur de 40.000 de studenți învață meserie, mult sub nevoia actuală reală.
Totodată, înaintăm anevoios în altă direcție critică.
"Din păcate, în pofida potențialului, sectorul digital din România nu este suficient de conectat la dezbaterea europeană și nu profită pe deplin de toate oportunitățile, inclusiv cele financiare, disponibile la nivelul Uniunii Europene. ” completează europarlamentarul Negrescu.
Europa, în plină transformare digitală. 2030, an capital
Agenda digitală europeană este publică și poate fi consultată oricând, aici. Pe scurt, sunt patru direcții majore pe care inclusiv România pune accent.
- Cunoștințe și abilități. Transformarea digitală presupune, în primul rând, educarea populației. Până în 2030, cel puțin 80% dintre adulți ar trebui să se descurce cu un calculator conectat la internet în față. Critică este și masa de specialiști IT. Sunt 8 milioane, în prezent, prognoza este de 12 milioane, nevoia de 20 de milioane. Un deficit aparent de 8 milioane, așadar, care trebuie atenuat prin politici și inițiative bine puse la punct.
- Infrastructură. Populația trebuie să aibă acces la internet de mare viteză (gigabit) și la conectivitate 5G. În următorii ani, Uniunea Europeană vrea să dubleze participarea la producția globală de semiconductori și să gestioneze cel puțin 10.000 de noduri de date în cloud neutre din punct de vedere climatic. De asemenea, ar trebui să fie operabil deja primul computer cuantic.
- Transformarea digitală a companiilor. Până în 2030, trei sferturi dintre companiile europene ar trebui să lucreze integrând și folosind tehnologii Cloud/AI/Big data. Inovația este puternic susținută și finanțată, astfel încât în următorii ani să se dubleze numărul unicornilor din UE. Un unicorn este, în limbaj de afaceri, acea companie evaluată la 1 miliard de dolari. În acest moment, sunt în jur de 130 de astfel de business-uri, în toată Europa. De asemenea, 90% dintre IMM-urile europene ar trebui să ajungă măcar la un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea.
- Digitalizarea serviciilor publice. Integral pe internet. Așa ar trebui să poată fi accesate serviciile publice de bază. Adio, cozi, adio, acte, așadar. În 2030, toți cetățenii UE ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale iar cel puțin 80% dintre ei să folosească documente de identificare electronice.
Lungul drum către 2030 trece prin educație și prin criza energiei
Dezbaterile de la Bruxelles au început cu un panel dedicat educației digitale și inovației, în cadrul căruia Ana-Maria Stancu, CEO al Bucharest Promo Robots și fondator al Robohub, a subliniat necesitatea adaptării industriei la schimbările structurale din prezent. „Pandemia de COVID-19 ne-a luat prin surprindere și a trebuit să identificăm rapid modalități prin care să putem continua să oferim o educație de calitate copiilor din Uniunea Europeană. Din păcate, majoritatea soluțiilor folosite în școli nu au fost cele europene. Ne aflăm astăzi într-o altă criză, cea energetică, iar școlile se gândesc deja să revină online din cauza facturilor mari. Prezentând ideile românești în acest domeniu, putem contribui la dezvoltarea și scalarea unor soluții europene comune”. spune Ana-Maria, care, printre multe alte activități, predă TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor).
"Metodologia este învechită, la nivel de acum 15-20 de ani. Ori copiii nu pot fi ținuți atenți mai multe de 10-15 minute." povestește Ana. În plus, ideea de digitalizare este greșit asumată, cel puțin în acest moment, de Educația românească. "Digitalizare nu înseamnă să faci o oră de tehnologie, ci să încerci să implici tehnologia în cât mai multe materii cu putință."
În acest moment, doar o școală românească din zece folosește un sistem de management digital.
Comisia Europeană a transformat în maximă prioritate nu doar educația în ceea ce privește inovația, ci și inovația în zona Educației. 7,5 miliarde de euro vor merge către aceste puncte critice, cu focus pe univeristăți, conform Antoanetei Angelova Krasteva, director responsabil cu Inovația, Educația Digitală și Cooperarea Internațională al Comisiei Europene.
Nucleele de inovare și abordarea din universități, umbrite de punctajele DESI
Un alt panel din cadrul Romanian Digital Day a acoperit dezvoltarea regională a sectorului digital. Bianca Muntean, coordonatoare a Transilvania Digital Innovation Hub, a punctat, în intervenția sa, faptul că România este o țară a contrastelor, iar excelența nucleelor de inovare este umbrită de indicatori slabi în statisticile DESI - un punctaj care reflectă modul în care economia unei țări și societatea ei sunt în raport cu digitalizarea. România este ultima în Uniunea Europeană la acest capitol. „Dorim să schimbăm prin eforturi colective această stare de fapt și să facem mai mult pentru dezvoltarea strategică și sustenabilă a campionilor noștri digitali. Împreună cu toți actorii din ecosistem construim comunități de inovatori digitali, consolidăm capacitățile pentru digitalizare și profesiile viitorului și susținem dezvoltarea și testarea tehnologiilor de vârf prin proiecte de cercetare și inovare."
Răzvan Rughiniș, cadru didactic al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica din București și co-fondator al Innovation Labs a povestit, în schimb, despre modul în care campusurile universitare din țară au trecut la abordarea bazată pe excelența academică la una care lasă loc și proiectelor studențești care au toate șansele să se concretizeze în afaceri de succes. „Adaptând complementar cele două modele americane – respectiv cel al universităților de tip MIT, bazate pe cercetare, cu cel al universităților de tip Stanford, axate pe dezvoltarea de produse – am adăugat preocupărilor vizând excelența academică o dimensiune de autonomie a proiectelor studențești. Innovation Labs completează transferul de cunoștințe dintre profesori și studenți cu experiențe care cultivă abilitățile de afaceri și de comunicare ale studenților. "
Profilul antreprenorului român: bărbat, 50 de ani
Evenimentul s-a încheiat cu o dezbatere despre elaborarea politicilor și oportunitățile de investiții, coordonată de Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. "Am prezentat în premieră, la nivel european, datele din Carta Albă a IMM-urilor din România, cu accent pe activitățile de inovare. România se poate mândri cu un ecosistem tehnologic în continuă expansiune, iar rolul nostru este să arătăm Europei aceste rezultate”,
Tot în România, însă, profilul investitorului - bărbat, 50 de ani, prea matur, așadar - arată că undeva, pe parcurs, există o desincronizare majoră între dorința de a sprijini inițiative în fașă ale unor tineri și modul în care aceștia găsesc sprijin și capacități integrative din partea statului.
La discuțiile de la Bruxelles au mai fost prezenți Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Anthony Whelan, consilierul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe zona digitală, Eva Kaili, vicepreședinta Parlamentului European, eurodeputații Dan Nica și Cristian Bușoi, precum și Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.
