„Niciodată nu mi s-a întâmplat să fiu discriminat pentru că în România m-am simțit ca acasă”. Este reacția unui livrator din India, după ce a aflat despre îndemnul deputatului AUR, Dan Tanasă, de a boicota imigranții care au venit să lucreze în țara noastră. În direct la Euronews România, Tarachand Saini a povestit că lucrează de șase ani în București, atras de câștigul de cinci ori mai mare decât în țara natală. Are o iubită româncă și consideră România o țară foarte frumoasă.
În emisiunea „România lui Vitalie”, Tarachand Saini a mărturisit că nu i s-a întâmplat „niciodată ceva grav” în cei șase ani de când lucrează ca livrator în București. În pofida îndemnului vicepreședintelui AUR de a boicota livratorii asiatici, bărbatul venit din India rămâne optimist: „Nu disperăm. Se înțeleg românii cu noi.”
„Sunt livrator în București. Tot e bine. Nu s-a întâmplat nimic. Nu disperăm. Tot e bine. Niciodată nu s-a întâmplat ceva grav. Se înțeleg românii cu noi”, a precizat bărbatul din India.
Întrebat dacă i s-a întâmplat să i se refuze comanda pe motiv că nu este român, Tarachand Saini a răspuns: „niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”.
Pentru că lucrează de șase ani în țara noastră, bărbatul vorbește deja românește, iar de patru ani are o relație cu o româncă.
„România e o țară foarte frumoasă. Am venit de aproape șase ani aici. Tot, lumea e frumoasă. M-am simțit ca acasă aici”, a precizat bărbatul originar din India, la Euronews România.
Muncitorii din Asia câștigă de cinci ori mai mult în România decât în țara natală
Invitată în studioul Euronews România, Melania Pop, managerul unei companii de recrutare, a explicat că muncitorii asiatici au salarii de până în 100 de dolari în țările din care vin și „luând prin comparație, de cinci ori câștigă mai mult în România”.
„Având cazarea asigurată, majoritatea companiilor oferă bonuri de masă, transport. Banii pe care-i câștigă îi trimit între 60% și 80% în Asia, unde întrețin câteva generații, neexistând un sistem de pensii pus la punct și având și cultul acesta al familiei. Cel care e mai în putere și poate să muncească va merge internațional și va sta plecat ani de zile, ba chiar unii nici nu se mai întorc.
Sunt foarte mulți care deja au rezidența permanentă în România, sunt cetățeni români, își aduc familia și persoanele apropiate.”, a explicat ea.
„Dacă în România cu un salariu de 2.000 - 3.000 de lei nu ai putea să te descurci, în Asia îți întreții câteva generații”
„Ei sunt plătiți ca orice cetățean român, pe funcția pe care vin să muncească. Nu este nicio diferență. În primul rând trebuie să respecți legea de a da salariul minim pe economie. Nu va fi niciodată sub acest nivel și apoi, conform încadrării. Fiind diferențele culturale, ei sunt plătiți puțin mai mult până învață și se acomodează și ajung la aceeași producție ca muncitorii români.
Dacă în România cu un salariu de 2.000 - 3.000 de lei nu ai putea să te descurci, în Asia îți întreții câteva generații”, a mai spus Melania Pop.
Coordonator al comunității asiatice din România: Când integrăm oamenii, le spunem toate regulile. E o țară diferită, o cultură diferită
De asemenea, Shekhar Chandra Shrestha, un imigrant din Nepal și în prezent coordonator național al comunității asiatice din România, a afirmat că muncitorilor le sunt explicate regulile, în așa fel încât să poată adapta diferențelor culturale.
„Când integrăm oamenii, le spunem toate regulile. E o țară diferită, o cultură diferită. Le spunem dinainte că nu ar trebui să faci lucrurile acestea. În cultura noastră respectăm sincer femeile. Chiar dacă aici, femeia vine cu un comportament prietenos, nu trebuie să o abordezi din cauza diferențelor culturale. Ei ne primesc aici. Trebuie să o accepți ca ceva pozitiv”, a afirmat Shekhar Chandra Shrestha.
România ar putea absorbi aproape 250.000 de muncitori pe piața forței de muncă.
„Statisticile au spus undeva la jumătate de milion, pentru că este nevoie de forță de muncă. În realitate, ultimele statistici pe care noi le-am făcut anul trecut ne-au arătat undeva la 250.000 de muncitori la început de sezon în momentul în care business-urile încep să funcționeze: construcții, HORECA, agricultura și industria automotive care înghite un număr enorm de muncitori necalificați”, a mai spus Melania Pop.
