La împlinirea a patru ani de război, ucrainenii sunt încrezători în soarta lor. Mai obosiți, dar mai siguri că acest conflict nu mai poate dura mult. Dar chiar dacă va dura, ei sunt pregătiți și de acest scenariu negru.
Un profesor din Cernăuți, care vorbește și limba română, a explicat cum arată această luptă de supraviețuire dar și de încercare a ucrainenilor de a ieși învingători în fața unui colos militar cum este Rusia. Atacurile aproape zilnice ale rușilor asupra rețelei energetice au ajuns să îi facă pe ucraineni să se obișnuiască cu ele și cu condițiile aferente.
Cum supraviețuiește un profesor din Cernăuți după patru ani de război
Serghei Hackman, profesor și expert în relații internaționale și administrație publică în Ucraina: „În ultimul timp, am avut cred că cea mai grea perioadă de lipsă de curent, mai ales în perioada când erau gerurile de minus 22-23 de grade. Fiul meu e la Kyiv, la el în apartament erau 16 grade, asta era temperatura maximă. Avea colegi care aveau și 8 grade în apartament, deci era și mai rău. În Kyiv, la întreruperea apei și a altor chestii, e mult mai greu. Eu sunt în Cernăuți, într-o zonă care e atacată foarte rar, iar Kiev e atacat aproape în fiecare noapte. (...)
Fiul meu s-a deprins. De fiecare dată când e un atac aerian coboară în subsol. Cetățenii Ucrainei, inclusiv când e atacat un oraș, ei află de pe internet ce pericol este. Fiul meu mai mult evită, dar de obicei, are un loc în apartament unde sunt doi pereți, ucrainenii știu de legea a doi pereți, în care, ca să fii mai sigur, trebuie să ai în față doi pereți: primul perete poate fi distrus de o dronă sau proiectil, iar al doilea trebuie să te protejeze.
Eu, când este atacat Cernăuțiul, nu cobor de fiecare dată în subsol. În primele zile ale războiului, coboram de fiecare dată și îi chemam pe toți vecinii. Acum sunt un pic mai nepăsător la chestia asta, fiindcă, totuși, indiferent de război, trebuie să trăiesc o fiață normală, indiferent care va fi durata, să am niște activități și nu de fiecare dată să mă întrerupă. Vom supraviețui. (...)
Noi suntem gata să rezistăm și aceasta cred că este firea oricărui cetățean al Ucrainei. Referitor la UE și NATO, astea sunt visurile ucrainenilor, pentru că aici, în mare măsură, noi credem că asta va schimba și viața internă, mai multă democrație, mai multă lege, mai multe reguli în viața cotidiană. Dacă înainte, când vorbeam de același NATO, credeam că vom fi doar recipienți pentru NATO, în momentul de față avem experiență, forță, iar noi putem fi donatori de securitate, de experiență. Cred că armata ucraineană e una dintre acele armate care nu se tem de armata rusă, are deja experiență."
Pacea, greu de atins
În ciuda multor negocieri de pace mediate de SUA, Rusia nu este dornică să pună capăt războiului, pentru că ar fi în defavoarea lui Vladimir Putin, al cărui regim ar risca să cadă. Asfel, ucrainenii șriu foarte bine acest scenariu și se pregătesc în consecință.
Serghei Hackman, profesor și expert în relații internaționale și administrație publică în Ucraina: „Când vorbim de negocieri de pace, noi trebuie să mizăm că posibil va fi pace, dar trebuie să ne pregătim și pentru cel mai rău lucru, mai ales că negocierile de pace sunt niște impuneri de cedări numai din partea Ucrainei, fără a ne garanta o securitate sigură. Garanții de securitate noi am avut și după Memorandumul de la Budapesta, când am cedat arma nucleară și nu numai. Nu credem în promisiunile Rusiei și nu prea credem chiar și în promisiunile SUA, dacă ele nu sunt bazate pe niște documente foarte dure. În memorandumuri și declarații, ucrainenii nu cred, deja s-au fript.
Cea mai mare temere a ucrainenilor este că noi vom semna un armistițiu, vom dizolva armata și, într-un timp foarte scurt, când nu vom fi pregătiți, Rusia din nou va ataca Ucraina. Și pentru noi, asta poate fi catastrofal. Niciunul din Ucraina nu e gata pentru capitulare. Unele chestii propuse de Rusia, și uneori împachetate chiar și în promisiuni ale americanilor, seamănă cu o capitulare soft, nu cu o pace dreaptă.”
În primul an de război au avut loc și primele negocieri de pace, în martie 2022, la Istanbul. S-a ajuns atunci la un acord pentru tranzitul cerealelor prin Marea Neagră, din care Rusia s-a retras în luna iulie a aceluiași an.
Însă pentru a pune capăt războiului, Kremlinul cerea ca Ucraina să renunțe la ideea de a adera la NATO, să își reducă armata la 50 de mii de oameni, să nu dezvolte arme cu rază de acțiune mai mare de 250 de kilometri și să recunoască Donbasul ca parte a Rusiei.
Pretențiile Moscovei sunt valabile și acum, după patru ani de război și după ce președintele american s-a văzut față în față cu cel rus, în Alaska, pe 15 august 2025.
