Peste 2.500 de judecători, 56,5% din corpul activ, au răspuns chestionarului CSM cu privire la „problemele de actualitate din sistemul judiciar”. Anunțul a fost făcut de CSM, care precizează că demersul vine în contextul dezbaterilor publice recente privind funcționarea justiției.
Printre altele, judecătorii au fost întrebați cum au ajuns să se închidă dosare penale din cauza prescripției din vina Parlamentului, a CCR și a schimbării completelor? O altă întrebare din chestionar urmărește așa numita campanie publică împotriva justiției. Alte teme regăsite în chestionar au fost șlegate de problemele sistemului de justiție, precum resursele umane, climatul organizatonial sau volumul de muncă.
Potrivit CSM, nivelul de participare este unul „ridicat” și conferă chestionarului un grad semnificativ de reprezentativitate, atât prin numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea acestora în ansamblul sistemului judiciar.
CSM spune că nivelul de participare „conferă chestionarului un grad ridicat de reprezentativitate, atât prin raportare la numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea semnificativă a acestora în ansamblul sistemului judiciar”.
„Reprezentativitatea este confirmată și din perspectiva gradelor de jurisdicție, judecătorii respondenți fiind distribuiți uniform pe toate gradele de jurisdicție, în proporții apropiate de distribuția judecătorilor în funcție pe grade de jurisdicție. Astfel, distribuția respondenților reflectă structura reală a corpului judecătorilor. Chestionarul are așadar o răspândire uniformă pe toate gradele de jurisdicție”, notează CSM.
Datele prezentate arată că 55,9% dintre respondenți provin de la judecătorii, 24,8% de la tribunale, 16,8% de la curți de apel, iar 2,5% de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
CSM afirmă că actuala consultare reprezintă cel mai amplu exercițiu de acest tip realizat până în prezent. Potrivit evidențelor instituției, cel mai mare număr de respondenți înregistrat la consultări anterioare a fost de 1.028 de judecători, în anul 2018.
„Prezentul chestionar a înregistrat cel mai ridicat nivel de participare, reprezentând cel mai amplu demers de acest tip realizat până în prezent”, se arată în comunicat.
CSM afirmă că un nivel de participare mai ridicat a fost înregistrat doar în Irlanda
Consiliul face trimitere și la practicile europene, susținând că nivelul de participare din România este unul „foarte ridicat”.
„Astfel, în cadrul chestionarului „ENCJ Survey among judges on the Independence of the Judiciary – 2025”, transmis tuturor judecătorilor de către Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, doar în Irlanda a fost înregistrat un grad de completare mai mare, de peste 60%, în condițiile în care pragul de reprezentativitate stabilit la nivel european este de 20% pentru fiecare stat. În această consultare, în cazul României au răspuns aproximativ 1350 de judecători, reprezentând aproximativ 31% din numărul total”, mai notează CSM.
Potrivit CSM, cei mai mulți dintre judecătorii care au răspuns chestionarului activează la judecătorii, aceștia reprezentând 55,9% din total. Alți 24,8% provin de la tribunale, 16,8% de la curți de apel, iar 2,5% de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„De asemenea, judecătorii respondenți provin din toate materiile de drept, 63,7% desfășurându-și activitatea exclusiv în materii non-penale, în timp ce 14,7% soluționează cauze exclusiv în materie penală. Totodată, 21,6% dintre judecători judecă atât cauze penale, cât și non-penale, în special în cadrul instanțelor organizate fără secții distincte”, se mai arată în comunicatul CSM.
CSM a menționat, totodată, că „ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale, respectiv cei care judecă exclusiv în materie penală și cei care soluționează cauze în ambele materii (36,3%) conferă rezultatelor un grad ridicat de reprezentativitate sub acest aspect”.
În cazul României, aproximativ 1.350 de judecători au răspuns acelui sondaj, reprezentând circa 31% din total, în timp ce doar Irlanda a înregistrat un grad de completare mai mare de 60%, potrivit datelor invocate de CSM.
Ce urmărește chestionarul
Potrivit informațiilor furnizate de CSM, chestionarul a fost conceput pentru a aborda subiecte intens dezbătute în spațiul public, în special prescripția răspunderii penale și înlocuirea judecătorilor din completele de judecată.
„Consultarea a fost realizată în mod direct, online, fiind adresată nemijlocit judecătorilor în funcție, fără a fi intermediată de conducerea instanțelor, accesarea chestionarului putând fi realizată de pe orice dispozitiv, şi nu doar din cadrul instanţei. Instrumentul de consultare a oferit posibilitatea completării în mod anonim, opțiune utilizată în mod efectiv de către respondenți, 1315 chestionare fiind inițiate anonim. Caracterul anonim al completării, coroborat cu existența mai multor câmpuri libere, a contribuit la încurajarea exprimării libere a percepțiilor și la semnalarea disfuncționalităților resimțite, inclusiv a celor care nu au fost identificate în mod expres la momentul elaborării chestionarului”, se mai arată în comunicatul CSM.
CSM prelungește termenul până la care judecătorii pot trimite chestionarul privind problemele din Justiție
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, joi, că a fost prelungit termenul până la care judecătorii pot trimite chestionarul intern online privind problemele de actualitate din sistemul judiciar.
„În continuarea informării transmise luni, prin care s-a adus la cunoștință publică consultarea corpului profesional al judecătorilor asupra problemelor de actualitate din sistemul judiciar, prin intermediul unui chestionar intern online, aducem la cunoștință că termenul pentru completarea chestionarului în format online de către judecători se prelungește până la data de 21 decembrie inclusiv”, potrivit unei informări publicate pe pagina de internet a CSM.
Radu Marnescu: „Așteptăm clarificările președintelui pentru referendum”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu a vorbit exclusiv la Euronews despre chestionarul pe care CSM l-a împărțit judecătorilor după izbucnirea scandalului din Justiție. A spus că astfel pot fi făcute clarificări în ceea ce privește situația din interiorul instituției. Întrebat despre referendumul propus de președintele Nicușor Dan, Marinescu a spus că așteaptă clarificări de la administrația prezidențială.
„Este un demers care merge în aplicarea exact a dispozițiilor legale pe care le-am discutat noi anterior. CSM-ul are, potrivit legii de organizare, posibilitatea să convoace aceste adunări și să pună niște întrebări. Întrebările se calează pe punctele de vedere comunicate public de magistrați, dacă vă aduceți aminte, în contextul proiectului de modificare a statutului în privința pensiilor magistraților, și până la urmă reflectă un mecanism intern al puterii judecătorești menit a-și face clarificări interne, probabil în vederea și unor poziționări publice”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan poate iniția, din punct de vedere legal, un referendum în cadrul corpului magistraților, ministrul a explicat că referendumul este strict reglementat de lege.
„Referendumul are reglementare legală, în momentul de față sunt clar stabilite ipotezele în care se poate sau nu se poate face. Cine poate să-l inițieze? Domnul președinte va veni cu lămuririle care vor stabili și cadrul normativ, legal, în care se face această consultare, care sunt instrumentele prin care dorește să facă acest lucru și prin care să se asigure de integritatea, corectitudinea, obiectivitatea, deplinătatea unei evaluări pe baza rezultatelor sunt chestiuni pe care Președinția, probabil, dacă a anunțat acest demers, ne va comunica și atunci vom putea să știm mai multe și să spunem mai multe despre acest demers. Noi suntem dispuși la o colaborare loială, instituțională între Executiv și componenta executivului, care este Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială”, a mai spus ministrul.
