Programele școlare pentru clasa a IX-a, aprobate de Ministerul Educației, au fost publicate în Monitorul Oficial. Programa de la Limba și Literatura Română, cea mai controversată dintre ele, a fost parțial modificată și republicată de minister la finalul anului trecut.
Iată ce conțin materiile pe care ar urma să le studieze de la anul elevii.
Elevii de clasa a IX-a vor continua să studieze vechii cronicari, cu toate că scrierile acestora sunt considerate în ziua de azi ca fiind prea învechite ca limbaj și cu prea puține teme relevante pentru secolul XXI. Spre exemplu: „Pre Moldova ieste acest obiceaiu de pier făr-de număr, făr-de judecată, făr-de leac de vină, însîș pîraște, însăși umple legea și de acesta noroc Moldova nu scapă, că mai mulți sîntu de le ieste drag a vărsa sînge nuvinivat.”
Radu Vancu, scriitor și profesor de literatură: „ Problema cronicarilor e dublă: în primul rând ei nu sunt scriitori, ei au scris cu o conștiință de istorici, nu văd de ce trebuie să fie studiați în literatura română, pot fi amintiți ca începuturi ale scrisului în limba română, dar nu au de ce să fie studiați. Și a doua problemă a cronicarilor este faptul că vorbesc despre o lume foarte complicat de înțeles pentru elevi. Literatura veche nu este în niciun fel echilibrată cu literatura contemporană. Eu nu mi-am pierdut speranța că viitorul ministru al Educației va lua de la capăt tot procesul de elaborare a programei de limba și literatura română.”
Însă nici autorii mai noi nu au un limbaj pe care elevii de astăzi să-l poate înțelege ușor. Cuvinte precum "prichiciul" care înseamnă marginea cuptorului tip vatră sau "humuit" care înseamnă a da cu argilă pe pereți nu mai au o reprezentare fizică în ziua de astăzi - cuptoarele sunt diferite, pereții sunt vopsiți.
Radu Vancu, scriitor și profesor de literatură: „Soluția, din punctul meu de vedere, este ca autorii aceștia să fie studiați mai ales la vârstele mai avansate ale liceului.”
O veste bună pentru elevi: gramatica va fi din nou studiată la liceu, ceea ce va contribui la reducerea analfabestismului funcțional.
Elevii români încă nu studiază istoria întregului mapamond
Și programa de la Istorie a avut parte de controverse. Ea a fost criticată de Societatea de Științe Istorice din România, pe motiv că abordarea este una politică, adică mai puțin concentrată pe probleme sociale și teme culturale, vorbește aproape exclusiv despre Europa, țări precum China, Japonia sau India nu sunt abordate.
În plus, sunt menționate doar două dintre femeile care au făcut istorie. Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care a coordonat grupul de lucru, a spus că experții s-au străduit foarte mult ca programa să „nu conțină accente naționaliste în înțelesul naționalismului de exagerare”.
Ministerul Educației ar urma să publice programele școlare pentru următoarele trei clase de liceu anul acesta. Din septembrie 2026, elevii de clasa a IX-a vor studia după programele aprobate deja.
