Comisia Europeană a transmis că Uniunea Europeană nu va relua importurile de gaz rusesc după încheierea războiului din Ucraina, respingând astfel perspectiva repunerii în funcțiune a gazoductului Nord Stream, scrie Euronews.com.
Reacția Bruxellesului vine în contextul informațiilor potrivit cărora Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului.
Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a declarat miercuri că UE cunoaște costurile dependenței de combustibilii fosili din Rusia și consecințele pe care această dependență le-a avut asupra securității europene.
„Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru”, a afirmat Pinho.
Oficialul a amintit că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut în repetate rânduri că sancțiunile din sectorul energetic vor rămâne în vigoare atât timp cât Rusia continuă războiul.
UE vrea să elimine complet gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027
Bruxellesul subliniază însă că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de regimul sancțiunilor. Uniunea Europeană are deja în vigoare o legislație care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia, indiferent de evoluțiile geopolitice.
Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a explicat că măsurile europene prevăd eliminarea treptată atât a gazului transportat prin conducte, cât și a gazului natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia. Potrivit calendarului prezentat de Comisie, ultimele livrări ar urma să fie încheiate până la sfârșitul anului 2027.
Contractele pe termen scurt pentru importul de GNL au fost deja eliminate, iar cele pe termen lung urmează să înceteze până în ianuarie 2027. Pentru gazul livrat prin conducte, inclusiv cel asociat anterior rețelei Nord Stream, termenul de eliminare este septembrie 2027.
Pinho a mai afirmat că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc.
Nord Stream, în centrul discuțiilor dintre Washington și Moscova
Gazoductele Nord Stream leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 de kilometri. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit niciodată certificarea necesară din partea autorităților germane.
Pe fondul intensificării discuțiilor pentru încheierea războiului din Ucraina, au apărut informații potrivit cărora Washingtonul și Moscova ar analiza posibilitatea reluării livrărilor de gaz către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american.
Potrivit Euronews, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele companiei Lukoil, tehnologia nucleară și proiectele de gaz natural lichefiat din zona arctică.
În Europa, perspectiva unei reveniri la gazul rusesc rămâne controversată. Susținătorii reluării importurilor invocă avantajele unor costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de dependența energetică față de Moscova.
Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a scăzut de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025, potrivit datelor citate de Euronews. Reducerea dependenței a determinat însă statele europene să apeleze într-o măsură mai mare la gaz natural lichefiat, inclusiv din Statele Unite, de regulă mai scump.
