Un val de proteste conduse de tineri din Generația Z a cuprins mai multe țări europene, printre care Franța, Italia, Belgia și Albania. Nemulțumiți de creșterea costului vieții, condițiile precare din școli, lipsa oportunităților economice și corupție, mii de tineri au ieșit în stradă pentru a cere schimbări. În Serbia, manifestațiile studențești au contribuit la înfrângerea electorală a lui Aleksandar Vučić, după aproape doi ani de proteste, relatează Reuters.
De la suburbiile Parisului până în piețele Belgradului, tinerii europeni protestează împotriva condițiilor de trai și a perspectivelor economice tot mai dificile. Deși revendicările diferă de la o țară la alta, manifestanții reclamă probleme asemănătoare: școli insuficient finanțate, locuințe prea scumpe, salarii mici și sentimentul că autoritățile nu le ascultă nemulțumirile.
Unele manifestații au degenerat în violențe. În Franța, mii de magazine au fost avariate sau jefuite în ultimele săptămâni, iar forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă și grenade asurzitoare.
Protestele studenților au contribuit la înfrângerea lui Aleksandar Vučić în Serbia
În Serbia, protestele conduse de studenți au culminat cu o schimbare politică majoră. Aleksandar Vučić, unul dintre cei mai influenți lideri ai țării din ultimii ani, și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare din 26 octombrie.
Rezultatul a venit după aproape doi ani de manifestații împotriva corupției și a tendințelor autoritare reclamate de protestatari.
„Când m-am trezit, primul lucru pe care l-am simțit a fost cu siguranță un sentiment de ușurare și libertate. Personal, simt un sentiment de victorie. Simt că am trecut în sfârșit de la proteste la responsabilitate”, a declarat Stasa Piletic, o studentă care a participat la manifestații.
Mișcarea studențească se confruntă acum cu o nouă provocare: guvernarea țării, în condițiile în care nici studenții, nici candidații susținuți de aceștia nu au experiență politică.
„Am văzut unde ne-au adus oamenii cu experiență politică”, a declarat Luka Stojaković, unul dintre protestatari.
Tinerii din Italia protestează împotriva salariilor mici și a locuințelor scumpe
În Italia, manifestațiile au cuprins mai multe orașe, inclusiv Milano, unde studenții reclamă lipsa oportunităților și deteriorarea condițiilor din sistemul de educație.
Chiara, o studentă de 21 de ani, spune că protestele reprezintă o reacție la nemulțumirile acumulate de generația sa.
„Este vital să participi la mișcările spontane ale oamenilor, născute dintr-o explozie de furie care a făcut posibilă acțiunea colectivă”, a declarat tânăra pentru Reuters.
Studenta consideră că perspectivele economice ale generației sale sunt tot mai limitate.
„Cred că cel mai mare prejudiciu pe care această clasă conducătoare l-a făcut generației mele este furtul chiar și a capacității de a-mi imagina un viitor, de a visa”, a spus Chiara.
Aceasta a descris situația din școlile italiene, unde lipsa profesorilor și clădirile deteriorate afectează educația, în timp ce absolvenții se confruntă cu perspectiva unor locuri de muncă prost plătite și a unor locuințe tot mai greu de închiriat.
Franța și Belgia, proteste pentru condiții mai bune în școli
În Franța, elevii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva condițiilor din unitățile de învățământ și a lipsei de personal.
Bilal Narjissi, un elev de 17 ani dintr-o suburbie a Parisului, a descris condițiile din liceul său drept „deplorabile”.
Tânărul a povestit că în școală existau șobolani, iar anul trecut elevii au fost evacuați după ce un acoperiș s-a prăbușit în curtea interioară. Incidentul nu s-a soldat cu răniți.
„Tinerii din Europa sunt uniți. Cu toții suntem de acord asupra unui punct: că tinerii sunt tratați ca niște copii, mult prea mult, și că nu sunt ascultați suficient”, a declarat Bilal Narjissi.
Și în Belgia, elevii și studenții cer îmbunătățirea condițiilor din școli.
Maya Gourdel, o studentă de 19 ani din Bruxelles, spune că protestele pașnice nu au reușit să atragă atenția autorităților.
„Am încercat să o facem pasiv. Nimeni nu ne-a auzit. Abia când oamenii au început să ardă gunoi sau chestii de genul acesta, presa și camerele au început să ne arate”, a declarat tânăra.
Costul vieții, principala preocupare pentru 40% dintre tinerii europeni
Nemulțumirile tinerilor sunt alimentate și de dificultățile economice.
Potrivit unui sondaj al Uniunii Europene publicat în 2025, creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani.
Datele europene arată că, dintre cele 92,7 milioane de persoane din UE expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, cea mai vulnerabilă categorie de vârstă era cea a tinerilor între 18 și 24 de ani.
În această categorie, riscul ajungea la 26,3%, comparativ cu 18,8% în cazul persoanelor de peste 65 de ani.
În Franța, diferențele economice dintre generații sunt semnificative. Potrivit institutului de cercetare OFCE, persoanele de peste 60 de ani reprezintă aproximativ un sfert din populație, dar dețin 60% din averea țării.
Un raport al Guvernului francez arată că, între 2000 și 2023, cheltuielile cu pensiile au crescut cu 2,5 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile pentru educație au scăzut cu 0,5 puncte procentuale.
Protestele se extind în Albania. Noi manifestații sunt anunțate în Germania
Valul de nemulțumire a ajuns și în Albania, unde studenții protestează împotriva guvernului condus de Edi Rama.
Manifestațiile, declanșate pe fondul acuzațiilor de corupție, al lipsei locurilor de muncă și al problemelor din sistemul de educație, au început la Tirana și s-au extins în alte orașe.
„Prim-ministrul nostru a petrecut 130 de zile fără să ne asculte”, a declarat Xyke Kurti, o studentă la arhitectură în vârstă de 19 ani.
Tânăra susține că mulți studenți albanezi nu își văd viitorul în propria țară.
„Dacă întrebi un student din Albania: «Unde îți vezi viitorul?», toată lumea spune «în afara acestei țări»”, a explicat Xyke Kurti.
Între timp, noi manifestații sunt programate în Germania, în acest weekend. Protestatarii vor să atragă atenția asupra costului vieții, inegalităților sociale, războiului și condițiilor din școli.
Mișcările de protest conduse de Generația Z au căpătat amploare la nivel internațional în ultimii ani, după manifestații similare organizate în Bangladesh, Nepal și India.
