România poate fi apărată în orice moment de aproape 5.000 de militari NATO, majoritatea americani și francezi, care sunt dislocați în mai multe unități din țară. După izbucnirea conflictului din Ucraina, au fost detașate în România echipamente și trupe capabile să acționeze rapid, în cazul unei urgențe. În plus, trei dintre bazele militare în care sunt și străini se află în plin proces de extindere.
16 dintre cele 32 de aeronave F-16 pe care România le-a cumpărat din Norvegia se află în baza aeriană de la Câmpia Turzii. Deși sunt avioane de luptă, militarii români le folosesc acum inclusiv în misiunile de poliție aeriană națională. Escadrila se pregătește și pentru misiuni sub comanda NATO, inclusiv în alte țări.
Cine apără România
Cătălin Micloș, comandant, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii: „F-16 este un avion de luptă. Scopul lui este de a apăra spațiul aerian al României și al țărilor NATO, în contextul unui război, deci, practic, spectrul de misiuni este mult mai larg, vorbim de misiuni de patrulare aeriană sau orice alte misiuni cu spectru aer-aer, dar și atacul țintelor la sol.”
Printre piloții de aici este și Romina Mîrza, prima femeie din România care pilotează avioane F-16 și care s-a alăturat escadrilei de la Câmpia Turzii de curând. Timp de șapte ani a pilotat un MiG-21 Lancer, inclusiv în misiuni de Poliție Aeriană, apoi, după un antrenament deloc ușor, Romina a făcut trecerea la F-16, în cadrul Centrului de Instruire de la Borcea.
Romina „Chaos” Mîrza, pilot, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii: „A fost o perioadă de aproape zece luni intensă, pregătire la simulator și pregătire în zbor. Am trecut prin toată gama de misiuni pe care le poate executa F-16, începând inițial cu misiunile de bază pentru calificarea de bază pe aeronavă și apoi misiunile de întrebuințare în luptă aer-aer și aer-sol. F-16 este un avion mult mai manevrabil decat MiG 21".
Dincolo de avioanele F-16, spațiul aerian al României este protejat și de dronele aliaților.
Mihaela Barbu, jurnalistă Euronews: „În Baza Aeriană de la Câmpia Turzii sunt dislocate mai multe drone MQ-9 Reaper, din Statele Unite și două din Țările de Jos, care au, în principiu, misiunea de a supraveghea spațiul aerian. Aici sunt detașați aproximativ 100 de militari americani și câteva zeci de militari olandezi."
Într-un răspuns pentru Euronews România, detașamentul american de la Câmpia Turzii spune că „Escadrila 731 de Atac Expediționară colaborează îndeaproape cu NATO pentru a descuraja adversarii și a apăra aliații și partenerii noștri, utilizând dronele MQ-9 Reaper. Drona poate fi reconfigurată rapid, cu diferite încărcături utile, pentru a se potrivi diverselor cerințe ale misiunii."
În același timp, baza de la Câmpia Turzii va primi și cele 32 de avioane F-35 pentru care România a semnat recent cu Statele Unite un contract de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, astfel că acum se fac lucrări de modernizare pentru ca infrastructura să fie pregătită până în 2030.
În plin proces de extindere se află și Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde sunt dislocați permanent peste 1.000 de militari americani. Scopul e ca, în câțiva ani, unitatea să devină cea mai mare bază NATO din Europa, cu posibilitatea de a găzdui aproximativ 10.000 de militari.
General de flotilă aeriană Nicolae Crețu, comandant, Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu: „Noi pregătim elemente de infrastructură care să fie în măsură să primească trupe dislocate, zone de cartiruire trupe, nu doar cele staționate permanent, astfel încât să ne putem adapta la situații complexe sau să ne putem adapta la realități sau la contexte operaționale diferite."
Pe lângă aparatele de zbor ale Forțelor Aeriene Române, în bază sunt și elicoptere de atac, de sprijin și de transport ale americanilor. Din aprilie, au fost detașați, la Mihail Kogălniceanu, pentru câteva luni, și 180 de militari italieni, cu șase aeronave Eurofighter Typhoon, pentru a apăra spațiul aerian al României.
Militarii de la baza Borcea au intervenit de multe ori în interceptarea dronelor
Până acum însă, poate cei mai ocupați au fost militarii români din baza aeriană Borcea. Numărul misiunilor din Serviciul Permanent de Luptă Poliție Aeriană a crescut semnificativ de la debutul războiului din Ucraina. Aeronavele de vânătoare F-16 și cele aliate s-au ridicat de la sol inclusiv când au pătruns în spațiul aerian românesc drone rusești sau resturi din astfel de obiecte.
De altfel, Borcea e și baza în care s-a format prima escadrilă de avioane F-16 din cele cumpărate din Portugalia în urmă cu mai mulți ani. Tot aici funcționează și Centrul European de Pregătire pentru Piloți de F-16, inaugurat la finalul anului 2023.
Wizard - instructor contractat de Lockheed Martin: „O lună, o lună și jumătate durează pregătirea teoretică. Apoi, începe instruirea în simulatoare. După aceea, cursul e împărțit în trei etape: prima fază e cea pe care noi o numim tranziție, în care îi învățăm să piloteze aeronava, a doua etapă este despre lupta în aer și ultima fază despre lupta sol-aer."
Spațiul aerian mai este apărat și de scuturile antirachetă. La Deveselu, în Olt, sunt detașați aproximativ 200 de militari americani care deservesc scutul antiaerian inaugurat în 2016, un subiect mereu fierbinte de discuție între aliați și Rusia. Scutul de la Deveselu este aproape nelipsit din discursurile lui Vladimir Putin, atunci când are ceva de reproșat Alianței Nord-Atlantice. Și acolo sunt în desfășurare lucrări de extindere și modernizare a unității.
Jens Stoltenberg, fostul secretar General al NATO: „Sistemul antirachetă este pentru apărare, este defensiv. Sistemul nostru este conceput pentru a face față potențialelor amenințări generate de rachete cu rază scurtă sau medie lansate din afara zonei euro-atlantice".
Un alt scut antiaerian este amplasat la Capu Midia, în județul Constanța. Sistemul MAMBA a venit de la francezi și a fost detașat în România în urmă cu trei ani, la scurt timp de la începerea războiului din Ucraina. Aproximativ 100 de militari aliați deservesc scutul care poate depista chiar și zece ținte simultan, aflate la zeci de kilometri distanță. Rachetele au o rază de acțiune de 100 de kilometri.
Cei mai mulți militari francezi detașați în România sunt la Cincu, în Grupul de Luptă înființat după invazia Ucrainei. Franța a adus la noi inclusiv tancuri Leclerc și obuziere autopropulsate CAESAR.
Mihaela Barbu, jurnalistă Euronews: „În Grupul de Luptă de la Cincu sunt dislocați între 1.500 și 2.000 de militari străini. Cei mai multi, peste 1.000, sunt francezi. Mai sunt câteva sute de militari belgieni, luxemburghezi și olandezi, iar din toamna anului trecut li s-au alaturat aproximativ 200 de militari spanioli."
Regele Felipe al Spaniei și președintele Nicușor Dan au vizitat recent Centrul de Instruire.
Rolul grupului de luptă este să intervină rapid în cazul în care România ar fi atacată, până la eventuala activare a articolului 5 din Tratatul NATO, care ar putea dura și câteva săptămâni. Astfel că aici se desfășoară frecvent exerciții militare.
Cristian-Daniel Dan, șeful Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO: „Prezența aliaților pe flancul estic este esențială. Corpul multinațional de sud-est, împreună cu unitățile subordonate, inclusiv grupurile de luptă NATO din România și Bulgaria, sunt coloana vertebrală a apărării colective regionale. Antrenamentele comune sunt esențiale pentru ceea ce NATO numește interoperabilitate."
În toamnă, Franța testează transformarea contingentului în brigadă, astfel că aproximativ 4.000 de militari vor fi detașați pentru scurt timp în România, iar cei mai mulți vor ajunge la Cincu, inclusiv cu echipamente grele.
