Cazul ultimei drone rusești pătrunse pe teritoriu României a declanșat un val de reacții. Controversa a apărut după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a spus că piloții aeronavelor au avut permisiunea de a doborî drona după ce au interceptat-o. Confirmarea a venit și prin comunicatul MApN.
Iar incidentul are loc la câteva zile după ce rușii au trimis 19 drone pe teritoriul Poloniei, dintre care patru au fost doborâte. Astfel, întrebarea a fost de ce România nu a doborât și ea această dronă rusească, deși există deja legea 73, promulgată în urmă cu câteva luni, și care este făcută special pentru aceste cazuri.
Confuzia vine din faptul că nu există norme pentru doborârea aparatelor de zbor cu pilot. Însă drona era fără pilot.
Cine a dat ordinul ca drona rusească să fie doborâtă
În direct la Euronews, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a detaliat cele întâmplate. El a precizat că a vorbit chiar și cu șeful NATO, Mark Rutte, dar și cu unul dintre cei doi piloți de F-16 care au interceptat drona.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: „Ordinul pentru doborât drone este dat de comandantul militar al operațiunii. La zece zile după ce am fost numit ministru, pe 4 iulie, am semnat un ordin de ministru prin care am stabilit acest lucru. În cazul dronelor, nu aveam acest cadru legal. În cazul dronelor, aeronavelor fără pilot, ordinul pentru doborâre este dat de comandantul comadnamentului forțelor întrunite. Piloții aflați în misiune au avut acest ordin.
Se vorbește despre norme și proceduri. Dar aceste norme și proceduri care urmează a fi aprobate în următorul CSAT, care sunt subsecvente legii 73, intrată în vigoare în 19 mai, se referă la aeronave cu pilot. Noi le-am terminat în august, sunt pe masa CSAT, am luat toate avizele și am discutat cu toți partenerii interinstituționali. Vor fi aprobate în CSAT.
Dar și în cadrul angajării împotriva aeronavelor cu pilot - subliniez asta - funcționăm pe legea veche, în care comanda de doborâre o dă ministrul. Așa este de multă vreme. Dar, pentru drone, din 4 iulie, avem cadrul prin care comandantul militar poate să ordone doborârea lor, ceea ce a făcut și ieri.
Nu (n.r.: ministrul nu a discutat cu comandantul). Comandanții militari ai operațiunii decid acest lucru și este bine că este așa, sunt cei mai în măsură. Noi am fost în contact, am fost informați și apoi am venit și la Minister, până seara, târziu, din momentul în care drona s-a apropiat și venea spre noi, văzută de radar.
Decizia a fost luată în momentul în care au avut contactul vizual. Avioanele au fost în aer din momentul în care drona a intrat în spațiul aerian. Nu avea ce să caute acolo. A fost identificată vizual ca fiind o dronă rusească de tip Shahed sau Geran și, în momentul acela, au cerut și au primit aprobarea pentru a o doborî, apoi au avut un contact radar și vizual intermitent cu drona. E destul de greu de urmărit, zboară jos și are o amprentă radar destul de mică față de un avion.
Chiar am vorbit cu unul dintre piloți, iar evaluând riscurile colaterale, au decis să nu deschidă focul și drona a ieșit din spațiul aerian românesc. Putea fi și o dronă rătăcită, dar în primul rând trebuia să vedem că este o dronă rusească. Aprobarea o cer piloții după ce au această confirmare vizuală.
Asta e una (n.r.: drona sau resturile din dronă puteau să cadă în zone locuite) și dacă tragi cu armamentde bord prin Deltă, acolo pot fi niște riscuri când proiectilele - fie că e vorba de proiectile de la tunurile de bord, fie de rachete - nu ating acea dronă."
Ministrul Apărării: „Am avut un schimb de informații cu Mark Rutte”
Ionuț Moșteanu, ninistrul Apărării: „Evaluarea de până acum ne duce la concluzia că a fost o provocare, drona a stat mai mult timp, a fost o provocare pentru a testa reacția noastră și a aliaților. Apropo, tot timpul comandanții misiunii au fost în legătură cu comandamentele aliate. Urmează să mai primim anumite date de la aliați. Comanda militară este tot timpul în legătură cu comanda NATO, cu Torrejon și cu celelalte centre de operație. În primul rând, legătura este una militară. Din punctul meu de vedere, am avut un schimb de informații scurt cu Mark Rutte și cu ambasadorul nostru la NATO.
Vorbind de ce s-a întâmplat în Polonia și în România și că veni vorba de NATO, e foarte importantă inițiativa anunțată de Mark Rutte, acea Santinelă Estică, prin care NATO spune că va crește prezența și capacitatea de descurajare pe fnalcul de est. Din săptămâna asta vor începe mai multe discuții și vom vorbi de echipamente și capabilități suplimentare care vor trebui mutate de către aliați pe flancul de est.
Nu avem cum să știm dacă drona avea sau nu încărcătură decât în momentul în care explodează.
Ca urmare a incidentelor din Polonia, în care au avut 19 drone în spațiul aerian, din care au doborât patru, a venit acest răspuns, Santinela Estică, din partea NATO.
Nu consider că e nevoie (n.r.: de invocarea articolului 4 NATO), pentru că lucrurile merg în direcția corectă. Vom vedea - și în viitorul apropiat și chiar și când vom fi în plin proces de pace - diverse provocări în zona Mării Negre și va trebui să ne dezvoltăm capacitățile de reacție și va trebui să întărim și echiparea armatei. Faptul că avioanele ar fi putut să doboare drona cred că este o reacție absolut corectă. Probabil că vom mai avea astfel de provocări și vom reacționa ferm.
E ușor să zici că tragi cu tunul de bord Vulcan, care trage 100 de proiectile pe secundă, prin Deltă, dacă stai pe scaun la București. Din cockpitul avioanelor F-16, se vede un pic altfel.
Când e vorba de protejarea teritoriului și al cetățenilor, e inutil să vorbim de costuri.
Vom mai vedea astfel de provocări. Suntem protejați de alianță, dar trebuie să fim în stare să ne protejăm și singuri. E nevoie să avem o armată bine echipată, vom avea cheltuieli de apărare care vor ridica multe sprâncene și multe semne de întrebare, dar iată că vedem în astfel de momente ce important este să avem oameni bine antrenați și capacități de reacție rapide și moderne. Gândiți-vă că în Polonia au ridicat avioane F-35 mult mai performante, avioane pe care o să le avem și noi începând cu 2032."
