Propunerea de extindere a subvențiilor pentru centralele pe cărbune este considerată "surprinzătoare" de către Claude Turmes, ministrul energiei din Luxemburg. Acesta susține că cele mai multe state membre UE nu sunt de acord cu o asemenea decizie. Propunerea a venit din partea Suediei, care deține președinția rotativă a UE până la finalul lunii iunie.
Extinderea subvențiilor pentru centralele pe cărbune este considerată inacceptabilă de majoritatea statelor UE
"Vineri, preşedinţia suedeză a făcut ceva într-adevăr suprinzător, care slăbeşte politica noastră de mediu, redeschizând posibilitatea subvenţionării centralelor pe cărbune. Avem un grup important de ţări care respinge propunerea preşedinţiei suedeze. Deci este un nu clar", a spus Claude Turmes, după ce s-a întâlnit cu oficiali din 14 state, în cadrul reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor Energiei din UE.
Propunerea de extindere a subvențiilor pentru centralele pe cărbune a fost criticată și de ministrul belgian al energiei, Tinne Van Der Straeten, care a catalogat această propunere drept "inacceptabilă".
"În legislaţia belgiană este deja inclusă obligaţia de a deveni neutri din punct de vedere climatic şi de a avea o scădere semnificativă a emisiilor până în 2030 şi 2040. Astfel, propunerea nu poate fi acceptată", a precizat Tinne Van Der Straeten.
"E o propunere ambițioasă. Trebuie să ţinem cont de realitatea din fiecare ţară pentru asigurarea capacităţii ei de a furniza energie oamenilor şi industriei", a declarat ministrul francez al energiei, Agnes Pannier-Runacher.
Cum arată situația din România în ceea ce privește sectorul energetic
La jumătatea anului 2021, Guvernul anunța că România va intra în faza de eliminare treptată a centralelor pe cărbune, așa zisa "phase-out", până la 31 decembrie 2032, cu investițiile asigurate prin PNRR, iar majoritatea centralelor pe cărbune urmau să fie închise până la începutul anului 2026.
Între timp, în martie 2022, la câteva săptămâni de la momentul în care Rusia a declanșat războiul în Ucraina, România a repornit centralele pe cărbune, pentru a obține independența energetică, după cum preciza ministrul mediului de la acea vreme, Tanczos Barna.
Potrivit datelelor ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie), în octombrie 2022, România avea o capacitate totală de producție a energiei de 18.307 megawați, dintre care 3.092 MW în centrale termoenergetice pe cărbune, 3.015 MW în centrale eoliene, 2.616 MW în centrale hidroelectrice, 1.413 MW în centrala nucleară de la Cernavodă, 1.393 MW în centrale electrice fotovoltaice și 136 MW în centrale pe biomasă / biogaz.
La finalul lui 2022, România a amânat până pe 1 octombrie 2023 închiderea a două termocentrale pe cărbune, cele de la Rovinari și Turceni.
Inițial, conform angajamentelor luate de România în 2021, prin documentul adoptat de Comisia Europeană, țara noastră ar trebui să aibă capacități pe gaz de 1.300 MW și de 3.000 MW din surse regenerabile.
România și-a asumat că va închide centralele pe cărbune până în 2032, iar din 2030 vor fi "puse în siguranță".
