Un nou termen circulă prin lumea digitală: Veganii AI. Acest grup de oameni evită utilizarea AI atât în viața de zi cu zi, cât și în domenii artistice și muncă. Precum mișcarea vegană, motivele își au rădăcinile în considerente morale.
Tinerii care se abțin din a folosi AI și luptă împotriva tehnologiei
Bella este doar un nou caz în lunga epopee a inteligenței artificiale și cum ea ne înlocuiește treptat. Conform ei, a refuzat să participe la un concurs de design atunci când o lucrare creată intregral cu Ai a fost acceptată.
„Dacă lucrarea generată de AI nu ar fi fost acceptată în concurs, poate că aș fi încercat să particip, dar de data asta mi s-a părut o umilință: să concurez cu o persoană care nu a depus nici măcar o picătură de efort în acea imagine,” a declarat pentru Euronews.com tânăra de 21 de ani din Republica Cehă.
„Unul dintre motivele pentru care am renunțat să mai folosesc AI generativ este că este greșit din punct de vedere moral. Dacă eu, ca artist, aș continua să-l folosesc, ar fi un fel de trădare. Adică… am petrecut ani învățând și îmbunătățindu-mi singură abilitățile, iar acum aș folosi ceva care fură rezultatele muncii altora ca mine.”, a continuat ea.
Un nou tip de activism
Comunitatea de Reddit r/antiai a crescut rapid în ultimii ani, încă de la lansarea ChatGPT în 2022. Acum, grupul numără mai mult de 70.000 de internauți, iar postările sunt și ele apreciate în număr mare, deci comunitatea se menține activă.
Preocupările celor Anti-AI sunt, în mare parte, legate de cum Inteligența Artificială afectează mediul înconjurător, probleme etice legate de accesul AI la operele încărcate pe internet, cât și impactul pe care această tehnologie îl are asupra gândirii critice.
De exemplu, un studiu din 2023 demonstrează că o simplă conversație AI consumă o sticlă cu apă. Adică, serverele AI se încălzesc atât de mult încât necesită răcire cu apă. Tot acest studiu a estimat că antrenarea modelului GPT-3 ar fi consumat 5,4 milioane de litri de apă.
Un alt studiu de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) concluzionează că cei care folosesc ChatGPT pentru a scrie eseuri au înregistrat un nivel mai scăzut de activitate cerebrală decât cei care scriu fără AI.
Tot același studiu arată că participanții care au folost ChatGPT pentru eseu au avut dificultăți în a cita din textul generat, și au avut rezultate mai slabe la nivel neuronal, lingvistic și comportamental.
Poate fi AI transformat într-un tool etic?
Tentația de a folosi AI este una mult prea mare, având în vedere faptul că apare peste tot: muncă, școală, întrebări personale și alte topicuri. Acest lucru, după cum au demonstrat studiile anterioare, se varsă inevitabil în impactul mediului cât și în felul în care ne folosim gândirea critică.
Problema etică a AI, totuși, are mai multe ramuri, iar cea mai mare este plagiatul. Este important să ne gândim că modelele precum ChatGPT au acces la aproape tot ceea ce este pe internet (asta dacă nu este special restricționat de către cunoscătorii SEO). De exemplu, orice eseu scris de AI nu este gândit de el, ci este construit dintr-un număr de mii de articole axate pe un topic pe care ChatGPT le-a cules. Desigur, AI face și greșeli, câteodată are citări false, dar ideea rămâne: ChatGPT plagiază.
Singurele modalități de a transforma ChatGPT într-un tool etic sunt cele impuse de noi. Ca să ajungă la un consens etic, universitățile ar trebui să interzică complet utilizarea AI în eseuri sau în orice fel de studiu. Dezvoltarea unor alte tool-uri sau îmbunătățirea celor existente care detectează orice conținut creat de AI ar trebui implementată în concursuri.
Și totuși, ChatGPT oferă acces la informații nelimitate, greu de obținut pe cont propriu, și este, cel mai important, un fel de accelerant al educației pe cont propriu. Impactul negativ la un nivel macro, deși evident, nu poate nega beneficiile aduse la un nivel micro, nouă, oamenilor.
Pe scurt, partea etică a AI este, la sfârșitul zilei, felul în care noi alegem să îl folosim, și restricțiile și libertățile pe care noi ca indivizi ni le impunem.
