Sam Altman, co-fondator și CEO al Open AI, a fost demis de boardul companiei pe care a condus-o, până zilele trecute. Nu există nicio explicație oficială a motivelor pentru care a fost înlăturat. Doar speculații.
Printre ele, ideea că lucrurile evoluează într-un ritm amețitor. Iar Altman, liderul celui mai de succes start-up american, nu ar fi părut capabil să țină sub control o unealtă atât de puternică, precum inteligența artificială. În paranteză fie spus, va avea șansa să dovedească contrariul în perioada imediat următoare: face deja parte din echipa de cercetare în AI a Microsoft.
Cât de rapid evoluează, totuși, AI?
Cu cifrele în față, perspectiva este uluitoare.
Numai în zona AI-ului generativ, așa cum este Chat GPT, saltul va fi de la o industrie de 13 miliarde de dolari, în 2022, la una estimată la 1.300 de miliarde, 10 ani mai târziu, potrivit unui studiu, citat de Bloomberg.
Iar PWC estimează că, în medie, PIB-ul local va cunoaște un salt de 26% până în 2030 mulțumită acestui factor. Abordarea fenomenului necesită, însă, și altă perspectivă, nu doar cea pragmatică.
La Web Summit 2023, în Lisabona - un eveniment-mamut în tech, cu 70 de mii de vizitatori din peste 150 de țări dar și cu 2.700 de start-up-uri venite după investitori și faimă - s-a vorbit intens despre viitorul din prezent, web 3.0, inteligență artificială, Chat GPT și modele similare. Și ceva mai puțin despre TikTok, Instagram sau Facebook. E drept, evenimentul este mai degrabă orientat către tehnologie și soluții, nu neapărat social media.
Dar cert e că am pășit, deja, într-o nouă eră: a mașinilor.
Partea solicitantă e că, pe culoarul care duce către încununarea evoluției noastre, ca specie, nu ne permitem să rămânem gură-cască, de parcă ne-ar proiecta cineva pe pereți "E.T." în varianta 8K.
Am primit un goodie bag cu inovația, dar odată cu darul vine și datoria de a lua cele mai bune decizii în privința ei.
Inteligența artificială este o unealtă extrem de puternică. Omniprezentă, fie și sub o singură fațetă, la nivel global. În mâinile greșite, însă, poate lua o direcție neadecvată.
De aceea, în Europa, odată cu AI Act, au apărut primele definiri macro ale unui cadru. Americanii și britanicii caută și ei răspunsuri.
Dilema este, spune cercetătorul Andrew McAffee, de la MIT, că "astfel de inițiative gâtuie inovația. Inovație care e descentralizată și imprevizibilă. De unde știi ce poți face cu AI, dacă nu-l poți folosi la scară și la capacitate maximă?" se întreabă McAffee, care militează pentru sprijinirea inovației și nu constrângerea ei.
"Inteligența Artificială este ca un material brut, în acest moment. Material pe care noi, oamenii, trebuie să-l prelucrăm. Sigur, tehnologia este departe de perfecțiune, tocmai de aceea e responsabilitatea noastră să forțăm limitele, să facem greșeli, să evoluăm", crede și Cassie Kozyrkov, CEO Data Scientific și fostă șefă la Google.
"AI isn't hurting humans, it's here to get YOU your next job"
În engleză, jocul de cuvinte din formularea de mai sus are sens, de aceea l-am și lăsat în subtitlu.
În română, odată cu traducerea mot-a-mot, își pierde din farmec. Ideea este însă de reținut: inteligența artificială NU va înlocui oamenii. Din contră, îi poate eleva profesional. Afirmația îi aparține lui Todd Olson, fondatorului start-up-ului american Pendo. Filosofia e îmbrățișată și la scară largă.
În primăvară, Forbes punea în balanță două perspective: un raport care indica un volum uriaș al locurilor de muncă periclitate de evoluția AI - 400 de milioane la nivel global (aproximativ 15%) până în 2030. Dar și o cercetare a Forumului Economic Mondial care arăta că vor apărea aproape 100 de milioane de noi roluri disponibile. Iar asta în condițiile în care joburile copiilor noștri probabil nu au fost încă inventate.
Think tank-ul Autonomy, citat de euronews.com, susține că introducerea inteligenței artificiale în fluxurile de lucru clasice ar face ca 8.8 milioane de muncitori din UK să se rezume la 32 de ore de muncă, săptămânal. Așadar, doar 4 zile din 5, în viitorul imediat apropiat.
Iar încă 28 de milioane de oameni ar putea reduce, la rândul lor, din timpul de lucru, cu aproximativ 10%, arată același raport.
Pe scurt și la o primă vedere: de aceeași bani, muncă mai puțină.
Fără îndoială, inteligența artificială va redesena scheletul pe care se sprijină piața de muncă. Să ne gândim doar la începători, care au șansa să pornească în carieră de la un nivel exponențial mai avansat decât predecesorii lor, dacă înțeleg cum să folosească și să se folosească de tool-uri precum Chat GPT. Mai mult, diferențierea dintre profesioniștii deschiși către soluțiile bazate pe inteligența artificială (și alte tehnologii) și cei reticenți va deveni tot mai evidentă.
Vom avea tot mai des produse hibride, human made-AI. Și, în general, ne-am putea bucura de multe beneficii. De exemplu, câștigătorul secțiunii de pitch, de la Web Summit, e un start-up brazilian care promite o platformă menită să rezolve problema supraîncărcării avocaților din respectiva țară, prin automatizarea unor task-uri repetitive.
Ceva plat, poate, pentru publicul larg. Incredibil de eficient, însă, pentru respectiva nișă.
În finală, brazilienii s-au bătut cu un alt start-up, care folosește o mănușă futuristică și un software special creat pentru recuperarea pacienților suferinzi de AVC.
Dar și cu o platformă educațională din România.
Drept, Sănătate, Educație. Iar idei și domenii de aplicabilitate sunt infinite. Cheia stă în capacitatea de decizie a fiecăruia dintre noi. În tot spectrul ei, spune Cassie Kozyrkov.
Abia în mâinile cuiva lipsit de acest skill, AI devine periculos.
Artistul și opera
În 1917, artistul Marcel Duchamp dădea viață operei Fântâna. Iar prin "dădea viață" înțelegem că a luat un pisoar din porțelan și l-a răsturnat. "Obiectele din cotidian pot fi ridicate la rang de artă prin actul de a alege al unui artist", explica francezul.
Duchamp a dus Fântâna la New York, pentru o expoziție. Deși regulamentul nu le dădea voie organizatorilor să o refuze, aceștia au făcut-o uitată prin culise. Și acum, este considerată lucrarea care a făcut tranziția către arta contemporană. Duchamp însuși adept al cubismului, dadaismului ori artei conceptuale.
"Așa trebuie privită și relația om-mașină", spune Cassie Kozyrkov, care a adus povestea lui Duchamp pe scenă, la Lisabona. Creativitatea și decizia sunt la oameni. AI-ul este doar execuția.
"Sunt întrebată: poate fi inteligența artificială creativă? Ideea e că întrebarea aceasta omite multe aspecte. De câte ori AI face ceva, gândiți-vă că în spate se află omul. El aduce raționamentul în această ecuație". precizează Kozyrkov.
Pentru ea, nu există dubii: vom rămâne integral umani, indiferent de dezvoltarea spectaculoasă pe care tehnologia o va cunoaște.
