Drona rusească „Orion”, o copie de o tonă a modelului american Reaper, este echipată cu componente electronice produse în Statele Unite, potrivit celei mai recente evaluări a serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), scrie The Kyiev Independent.
Pe 5 noiembrie, HUR a publicat o analiză detaliată a dronelor „Orion” — aparate aeriene fără pilot de mari dimensiuni, utilizate în principal pentru supravegherea zonelor maritime, dar capabile să transporte până la 250 de kilograme de explozibili.
Construită de compania rusă Kronshtadt, drona „Orion” este considerată un echivalent aproximativ al modelului american MQ-9 Reaper, având un design exterior asemănător. Deși oficialii ruși au susținut că aparatul a fost folosit în Siria, producția în serie a început abia în jurul momentului declanșării invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, în 2022.
Inițial, „Orion” trebuia să devină principala dronă de luptă a armatei ruse, însă a fost rapid înlocuită de dronele kamikaze de concepție iraniană Shahed, produse în fabrica din Alabuga începând cu 2023.
Potrivit HUR, 43 de companii rusești contribuie la fabricarea componentelor care alcătuiesc drona „Orion”, însă o treime dintre acestea nu sunt vizate de sancțiunile internaționale.
Deși piesele mai complexe sunt asamblate în Rusia, microcipurile și procesoarele provin în mare parte din surse occidentale — în special de la producători americani. Printre companiile identificate se numără Motorola, AMD, Texas Instruments, Analog Devices și Maxim Integrated, ale căror produse apar frecvent în schema electronică internă a dronei.
Această situație persistă în pofida sancțiunilor impuse pentru a împiedica accesul Rusiei la tehnologie militară de proveniență occidentală.
Problema este una de durată pentru autoritățile americane. Un raport al unei subcomisii a Senatului SUA, publicat în septembrie 2024, arăta că, deși exporturile directe de semiconductori și microcipuri către Rusia s-au prăbușit după invazie, livrările către țări intermediare au crescut spectaculos: exporturile spre Turcia s-au dublat, cele către Georgia au crescut de 35 de ori, iar cele către Kazahstan de aproape 1.000 de ori, indicând un fenomen extins de ocolire a sancțiunilor prin state terțe.
Pentru Ucraina, soluția ar fi o urmărire mai strictă a lanțurilor de aprovizionare.
„Trebuie să urmărim contractele”, a declarat parlamentarul ucrainean Volodimir Ariev pentru The Kyiv Independent.
„Companiile trebuie obligate să inscripționeze un număr unic de identificare pe produsele exportate și să le urmărească traseul până la destinația finală.”
