Guvernul României simplifică și extinde situațiile în care urșii, în special cei care au devenit sau pot deveni un pericol pentru viața oamenilor, pot fi uciși. Este vorba despre specia definită de acum drept urs habituat, care trebuie îndepărtată inclusiv prin împușcare.
Totodată, noul act normativ va permite aplicarea unor amenzi severe pentru cei care le dau de mâncare animalelor în libertate. Prin acest act normativ, autoritățile își recunosc neputința față de gestionarea potrivită a situațiilor în care un exemplar de urs brun intră într-o localitate și devine brusc un pericol pentru oameni și o amenințare petru bunuri.
Actul normativ modifică ordonanța de urgență privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor acestora.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Ce am făcut noi prin această lege nu a fost să dăm obligația de a fi împușcați urșii. Am dat o opțiune. Am îndepărtat condiția gradualității, dar în continuare comisiile de urgență pot stabili că nu există un pericol și să nu împuște urșii care, de exemplu, sunt între stadiul de un an și doi ani de zile dacă ei consideră că nu există un risc pentru comunitate. Asta va fi o analiză care va fi trebui făcută de comisia pentru situații de urgență din care face parte și primarul, veterinarul, reprezentantul Romsilva și Jandarmeria și Poliția Locală.
Nu automat se vor împușca urșii, ci va fi analizat de la caz la caz.
Ce am făcut noi este să dăm posibilitatea, într-adevăr, în cazul în care există un risc pentru oameni să poată să fie extrași urșii care sunt periculoși.”
Cine decide cum trebuie procedat în cazul urșilor care vin în localități
În situațiile în care va avea loc un incident urs-om în intravilan, Comisia pentru situații de urgență va putea decide intervențiile necesare.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: ”În momentul în care un urs vine în intravilan, unde ai o aglomerare foarte mare a populației și unde, în mod evident, există un risc de incident urs-om, vom scoate condiția gradualității, în sensul în care Comisia pentru situații de urgență care se întrunește va putea să decidă dacă are loc intervenția prin alungare, prin relocare sau prin împușcare.”
Întrunirile Comisiei pentru situații de urgență se pot face online, iar din grup va putea face parte și Poliția Locală. Tot ministra Buzoianu explică: 'În momentul în care reprezentanții Jandarmeriei nu sunt pe lângă localitatea respectivă - pentru că am avut cazuri în care au fost discuții inclusiv de o oră, două ore, până când au putut să fie prezenți... Într-o oră sau în două ore intervenția deja nu mai are sens. Și, atunci, am propus ca pentru siguranța publică, acest loc din comisie să poate fi ocupat, dacă există un reprezentant al Poliției Locale, să poată să intervină în această comisie'.
Uite ursul, noi nu-l vedem!
În nota de fundamentare pentru viitoarea legislație, oficialii recunosc că, de cele mai multe ori, au existat dificultăți atât în relația cu autoritățile centrale locale, cât și cu locuitorii cu privire la gestionarea acestor situații.
Au fost cazuri, de exemplu, când anumite autorități locale n-au reușit să reloce ursul pentru că s-au lovit de refuzul altor autorități în domeniu. De asemenea, relocarea, când s-a întâmplat a nu a avut efectul scontat, pentru că, deloc surprinzător, ursul s-a întors în zona unde s-a obișnuit să se hrănească.
Ce este ursul habituat și cum pot interveni autoritățile
Ursul habituat este acel exemplar de urs brun care, în urma contactului repetat și necontrolat cu omul, a dobândit acces la așa-numitele resurse antropice.
În zona intravilan are comportament deviat: nu se tem de om, nu evită contactul cu acesta și reprezintă un risc crescut pentru persoanele din respectiva localitate.
Odată încadrat astfel, un exemplar de urs poate fi ucis de către autoritățile locale. Iar noul act normativ extinde măsura și pentru animalele tinere, de peste un an.
Există și situația descrisă anterior: când ursul se întoarce în habitatul în care s-a obiș uit. Și atunci, la capătul măsurilor de prevenție (alungare, tranchilizare & relocare) așadar, animalul poate fi împușcat.
Amenzi de 30.000 de lei pentru hrănirea urșilor
Pentru a descuraja comportamentul oamenilor, în special al turiștilor, în zona montană noua legislație prevede amenzi de la 10 mii de lei și până la 30 de mii pentru cei care hrănesc urșii.
Diana Buzoianu a mai adăugat că, la finalul lunii noiembrie. vor fi prezentate rezultatele unui studiu privind numărul urșilor din România și împărțirea acestora pe diferite zone ale țării. Acest lucru va permite stabilirea cotelor de intervenție în mod științific, a precizat ministra Mediului.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Acest studiu va fi făcut în baza unor probe ADN, care au fost colectate în ultimii ani de zile - în cel puțin ultimii doi ani de zile. Acest studiu va veni la pachet și cu o hartă oficială pe zone în România, harta care va spune și care sunt zonele de risc, pentru că s-a făcut analiza și se va face analiza, practic, pe zonele în care au avut loc incidente între urși și oameni și în baza zonării realizate de acești experți, vor fi propuse și măsurile necesare de intervenție”.
30 de milioane de lei pentru garduri electrice
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Sunt două măsuri principale pe care Ministerul Mediului le va susține în perioada imediat următoare. Avem din 2023 proiectul cu garduri electrice care este o măsură de prevenție care a fost promisă de ani de zile. Anul acesta vor fi deblocați banii necesari.
Până la finalul anului vor fi alocate 30 de milioane de lei.”
Ministrul Mediului vrea camere de supraveghere pe Transfăgărășan pentru identificarea celor care hrănesc urșii
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Va trebui să monitorizăm și aplicarea ei. Eu o să propun MAI să avem împreună un parteneriat pentru a putea să avem sisteme de monitorizare CCTV în zonele pe care le știm că sunt cu risc mai mare, de exemplu, zona Transfăgărășan, astfel încât pe baza probelor video să poată să fie date amenzi automat persoanelor respective.
Cred că aici soluția va fi un parteneriat cu MAI, dar trebuie găsite și resursele necesare pentru a pune efectiv sistemul CCTV în zonele respective.
Din discuțiile pe care le-am avut până acum, cred că există o dorință reală din partea tuturor ministerelor să fie rezolvată problema Transfăgărășan de unde știm că în fiecare an avem această problemă.”
