Ilie Bolojan a explicat cum vede el reforma administrației locale, subiect care a stârnit discuții și conflicte în cadrul coaliției de guvernare. Premierul vrea concedierea a cel puțin 10% din personal, adică în jur de 13.000 de oameni, în timp ce PSD și sindicaliștii spun că Guvernul „taie posturile la grămadă”, fără a ține cont de „realitatea din teren”.
Din acest motiv, reforma încă nu a putut fi introdusă în pachetul al doilea de măsuri fiscal-bugetare asumate de guvern. Premierul a explicat de ce varianta propusă de el este cea mai bună și a vorbit despre cei care „și-au bătut joc de bani.”
El a anunțat de mai multe ori că dorește o reducere cu 10% a numărului de angajați și nu a reducerii cheltuielilor cu bunurile și serviciile din primării și alte administrații locale. Motivul ar fi că această a doua variantă este una care nu poate fi controlată și că există riscul ca, anul viitor, totul să revină la forma inițială.
Premierul avertizează că o reformă nu poate fi reformă dacă ea este nesemnificativă. În caz contrar, guvernul, indiferent care ar fi el, nu ar putea acoperi proiectele din PNRR sau Anghel Saligny.
Ilie Bolojan, despre reforma administrației locale
Ilie Bolojan: „Reforma administrației publice locale. Acest pachet de administrație nu a intrat în ultima asumare de răspundere și, cu toate că este un pachet foarte important, care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria, de a deveni mult mai responsabilă și, pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină descentralizarea și autonomia locală. Fără o reducere de cheltuieli, această reformă este incompletă. Și atunci, subiectul a fost partea de reducere de cheltuieli și s-au discutat diferite soluții care țin de cheltuielile de administrație.
Avem două tipuri de cheltuieli: cele care țin de cheltuieli structurale, care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii - pentru că mai sunt în alte structuri, de asistență socială, direcțiile pentru protecția copilului, etc - indiferent dacă au norma încărcărcată, dacă lucrează sau nu, dacă sunt foarte buni profesioniști sau mai puțin profesioniști, salariile lunare și cheltuielile trebuie asigurate. Și aceasta este o cheltuială structurală. Și reducerea acestei cheltuieli este vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile.
Pentru că, dacă s-ar aplica o reducere de câteva procente - la 10%, ar însemna 13.000 de posturi din aparatele proprii - am constata că sunt primării sau consilii județene care au avut grijă de câți angajați au, care și-au administrat mai bine banii și care nu trebuie să facă, în niciuna din ipoteze, nicio reducere. Dar sunt alte autorități care, evident, depășesc aceste limite și acolo se vede că este loc de eficiență și eu, în permanență, voi susține reducerea acestor cheltuieli structurale.
Dacă ne-am limita doar la reducerea unor cheltuieli de funcționare pentru servicii, am face două lucruri. Ar fi niște cheltuieli care se reduc temporar, pentru că, anul viitor sau peste doi ani, pot fi crescute imediat. Pe de altă parte, o reducere în procente a acestor cheltuieli de la toată lumea i-ar nedreptăți pe cei care și-au gospodărit cu grijă banii și nu e normal să se aplice un procent unitar atât la unitățile care și-au bătut joc de bani, cât și la cele care au avut grijă de ei.
În condițiile în care ai reduce cu câteva procente cheltuieli care înseamnă, pentru unii, iluminatul public sau încălzirea școlilor, ar însemna că perturbăm niște structuri de cheltuieli de bază, dar lăsăm cei 5 angajați în plus să huzurească în continuare. Or autonomia locală are legile și drepturile ei, dar are și obligații. Nu poți să pretinzi autonomie locală pe banii statului, pe banii cetățenilor, pe care nu-i avem. Așa cum știți, împrumutăm 32 de miliarde de euro în acest an.
Prin urmare, fără o reducere de cheltuieli care să însemne cel puțin două miliarde de lei, este imposibil ca, anii viitori, guvernele României să acopere supracontarctarea de 4,2 miliarde d elei pentru PNRR sau creșterile de miliarde pe programul Anghel Saligny, care sunt solicitate în continuare. În fapt, este vorba de reduceri contra investiții."
