Vestea că Nicușor Dan ar fi colaborat cu fosta Securitate a surprins pe multă lume, mai ales că documentul din spațiul public apare cu câteva zile înainte de alegerile locale. Pe lângă faptul că CNSAS a precizat că acel document nu-i aparține, redactarea sa atrage multe semne de întrebare.
Un investigator al CNSAS a analizat, în direct la Euronews România, toate elementele acestui așa-zis raport.
Investigator CNSAS, despre "dosarul" lui Nicușor Dan: "E făcut la calculator"
Răzvan Popa, investigator la CNSAS: "Eu vin din direcția investigații a CNSAS, sunt unul dintre cei 30-35 de investigatori, noi suntem cei care verificăm relația cu securitatea a persoanelor publice. Am văzut 24 de ani de documente. Țin să precizez că sunt aici strict în nume propriu, nu reprezint instituția și nu voi face referire la persoane și verificări.
Vă propun să facem o analizaă de formă și apoi trecem la conținut. Pe formă, ce îmi spune prima dată documentul acesta este că e făcut la calculator, nu e dactilografiat, deși așa pare. Este un font destul de apropiat de fontul original al mașinii de scris. Ce are caracteristic mașina de scris este că impresiunea literelor, succesiunea în care dactilografa lovește tastele nu este egală, pentru că fiecare tastă vine cu viteza ei, cu greutatea ei. Banda pe care se află tușul este mai uzată sau mai nouă și, din acest motiv, textul este mai pronunțat sau mai apăsat, sau mai diluat. Asta e prima observație: textul de aici este destul de cursiv, destul de liniar.
A doua observație, care s-a vehiculat deja în spațiul public, este că textul nu are diacritice. Este important, pentru că mașinile de scris din anii 80, aveau diacritice, Securitatea scria cu diacritice și scria perfect corect. Aici e un text original al CNSAS, vedeți neliniaritatea textului, că diacriticile sunt lipite, că nu este sedila aceea pe care o cunoaștem noi, clară, limpede. La 'ș', sedila e lipită de corpul textului, este difuz. Iată cât de clar devine textul acesta acum, cât de vizibil. Celălalt e ușor încețoșat.
Al doilea aspect este aici: registrul dactilo, din data de.... Deci acolo avem ID-ul dactilografei, acolo își lasă semnătura, discret, persoana care a dactilografiat acest text. Lipsește treaba asta în partea cealaltă și, mai mult, apare acel ss, care nu e din acest film.
O să mai observăm că, în anumite locuri, despărțirea în silabe este halucinantă, aș spune. În prima pagină, o să observați în paragraful 3... Niciodată nu am întâlnit așa ceva. Lucrurile astea sunt total nespecifice. Nu o să fac acum apologia Securității, dar la nivelul anilor 80, oamenii ăștia erau destul de pregătiți. Vorbim de securitatea municipiului București. Sunt niște greșeli total nespecifice, nu au ce căuta într-un document de tipul acesta."
Diferența dintre un document fals și unul original
Răzvan Popa, investigator la CNSAS: "La găurile de îndosariere este o discuție tehnică. Îndosarierea dosarelor se face la patru găuri și la îndoirea documentului sunt găuri doar la mijloc. Oricine are curiozitatea să-i facă un dosar mai măricel, de 200 de file și îl leagă doar în două găuri, va observa că va face așa dosarul. Deci un dosar autentic nu se îndosariază și nu se arhivează în felul ăsta. Intuiesc că acele găuri au fost făcute ca să pară că provin dintr-un dosar. Dar nu provin.
Un alt aspect. Observați pe prima pagină numerotarea. O numerotare anterioară barată, pagina 2 a documentului, care e ok, nu trebuie să aibă numerotare. Urmează pagina 3, care ar fi trebuit să aibă un număr de numerotare, respectiv 32. Lipsește.
Ce am să-i reproșez? Faptul că 3.07.1988 este o zi de duminică și că nimeni, în documentele Securității, nu dădea termen duminică. Până și securiștii se odihneau duminică. Deci cine a făcut documentul ăsta n-a avut inspirația să verifice calendarul."
Care este autenticitatea acestui așa-zis raport?
Răzvan Popa, investigator la CNSAS: "Acum mergem pe conținut. Nu mă refer factual la aspectele și persoanele descrise, ci la semantică, la terminologie și la metodologie. Ce pot să vă spun este că, în munca de securitate, au existat niște principii clare. Principiul competenței teritoriale, care spune că de cel de la Craiova se ocupă Inspectoratul județean Dolj, de cel de la București se ocupă securitatea municipiului București, de cel de la Cuj se ocupă securitatea județeană Cluj.
În momentul în care lucrurile astea converg într-o zonă, cei 5,6,7 tineri intră într-o sferă de preocupări comună, cineva de deasupra lor preia această chestiune. În niciun caz că cel de la Cluj știe ce face cel de la Dolj, sau cel de la București știe care sunt informatorii celor de la Dolj.
Și ajung aici la celelalte principii: conspirativitate și compartimentare. Astea sunt valabile și astăzi: nu știe ofițerul de la Alba cine sunt sursele ofițerului de la Cluj. Nu știe ofițerul de la Alba nici cine sunt sursele colegului lui. Practic, un tânăr locotenent de la București cunoaște toată relația sau non-relația de colaborare a tuturor celor din anturajul descris aici, ceea ce e improbabil, teoretic și imposibil.
Peste ofițerul de la Dolj și cel de la București există un șef de la direcția 1. Problematica învățământ, care e abordată în documentul acesta, era în competența informațiilor interne ale Securității. La București avem opt servicii 1. De fapt, sunt 1 și ceva, pentru că direcția 1, direcția de interogații interne, are și ea competențele împărțite în niște servicii interne. Serviciul 1 de la direcția 1 se ocupa de legionari. Și atunci, la securitatea București, serviciul 110 se ocupa de legionari. Serviciul 4, din direcția 1, se ocupa de problema învățământ. Serviciul 140 - o să-l vedeți invocat undeva într-o adresă - acolo ar fi trebuit să fie un indicativ, cu două inițiale.
Dar vedeți că e o chestie bizară acolo, D7, nu e din registrul securității textul de acolo. Ar fi trebuit ca serviciul 140 al securității municipiului București să emită acest document. Asta dacă acceptăm că conținutul lui este de competența lui 140. Dar nu.
Expert CNSAS: "Nu pot să-i dau nici măcar 1% de autenticitate"
Răzvan Popa, investigator la CNSAS: "O să încerc să vă reformulez niște texte așa cum le-ar fi scris securiștii. Însuși titlul: raport privind încadrarea informativă a cetățenilor care se deplasează în Australia. Nu poate fi vorba de cetățeni, sunt niște copii. Ar fi spus 'a lotului de elevi, a echipei', etc, nu i-ar fi calificat ca niște cetățeni.
Paragraful 2: în urma acestui proces și a pregătirii...și urmează o înșiruire de nume. Mergem la ultimul paragraf: din măsurile de verificare în ceea ce-l privește pe X, la nivel loc de domiciliu, au început demersurile de recrutare... Nu. Asta s-ar fi formulat: 'ar fi fost luat în preocupări' sau 'în atenție în vederea recrutării'. Așa ar fi scris 99%. Securiștii erau formați la aceeași școală și erau niște funcționari, cu un limbaj foarte specific.
Cel mai flagrant este 'a oferit informații'. Nu există așa ceva. Ar fi și insultător pentru securitate să aștepte să i se ofere informații. Le-a furnizat, acesta este termenul standard. Aici apare frecvent 'a oferit'. Nici pomeneală de așa ceva. Cu siguranță că cine a întocmit acest document a folosit un document autentic unde a întâlnit aceste nume probabil împreună, dar ce nu a intuit sau nu i-a păsat este că acești doi ofițeri erau specialiști în problema legionari. Erau ofițeri la SMB, la serviciul 110, nu la 140, cel de învățământ.
Documentul este un fals grosolan, pentru că, pe fond, documentul nu tratează ce ar fi trebuit să trateze. Un document care privește un colectiv care urmează să părăsească țara, în orice scop, știți care e prima problemă pe care și-o pune? Vrea vreunul să rămână acolo? Se vor întoarce? Există garanția loialității? Nimic din astea nu este în textul ăsta.
Unii termeni sunt jenanți. Nu pot să-i dau nici măcar 1% de autenticitate. Nu-ți trebuie 24 de ani de citit astfel de dosare. Vă garantez că cercetări de-ai noștri extern, care citesc dosare la noi și nu o fac cu frecvența noastră, au mirosit falsul de la un kilometru".
Primarul general Nicușor Dan a anunțat marți că a depus o plângere penală deoarece consideră că i-a fost ”grav afectată imaginea” prin distribuirea documentului prin care a fost acuzat c-ar fi colaborat cu fosta Securitate comunistă.
