Guvernul care va conduce România în următoarea perioadă nu va avea de împărțit doar ministere și funcții. Va avea de gestionat unele dintre cele mai mari fluxuri de bani publici și europeni din ultimii ani.
Cel mai mare pachet aflat acum pe masa viitorului Guvern este SAFE, instrumentul european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro. Guvernul a anunțat că mai mult de jumătate din bani ar trebui să rămână în România, prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare.
O primă tranșă de contracte, de aproximativ 8,3 miliarde de euro, a fost deja aprobată în Parlament, iar banii ar urma să meargă către achiziții militare, radare, sisteme anti-dronă, elicoptere, producție de muniție, vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană și chiar corvete construite la Mangalia. Primele contracte trebuie semnate până la 31 mai.
PNRR: cursa contra cronometru pentru cheltuirea fondurilor
Și PNRR rămâne una dintre cele mai importante surse de bani pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze rapid. Dar miza cea mai mare nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor până la termen.
Proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. Autoritățile locale gestionează peste 11.300 de contracte PNRR, cu o valoare eligibilă de 34,4 miliarde de lei.
Pentru a evita blocajele, Ministerul Finanțelor a propus un mecanism de tip credit-punte, de până la 10 miliarde de lei, prin care primăriile și consiliile județene să poată primi împrumuturi fără dobândă.
Costurile instabilității politice
Dincolo de banii de gestionat, viitorul Guvern va trebui să deconteze și costurile crizei politice. Analiștii arată că piețele nu reacționează neapărat la schimbarea unui premier, ci la incertitudinea care urmează.
În ultimul deceniu, deprecierea medie a leului a fost de 0,74%, iar în scenariile cele mai tensionate, cu criză politică și electorală suprapuse, vârfurile au depășit 3%.
Pentru companii, asta înseamnă costuri mai mari la importuri, presiune pe contractele în euro și risc crescut pentru firmele care nu sunt protejate împotriva fluctuațiilor valutare.
