Parlamentul European și statele membre au elaborat o procedură de selectare a țării gazdă a viitoarei Autorități Vamale Europene, care urmează să fie aprobată oficial în următoarele zile, potrivit Euronews.
Legislatorii UE au stabilit o procedură pentru selectarea viitoarei gazde a Autorității Vamale Europene, o nouă agenție descentralizată însărcinată cu sprijinirea și coordonarea administrațiilor vamale naționale din întregul bloc comunitar.
Agenția este preconizată să fie înființată în 2026 și să devină operațională în 2028. Numeroase țări ale UE și-au depus candidatura pentru a găzdui noul organism, inclusiv Belgia, Spania, Franța, Croația, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și România.
Într-o reuniune a comisiei din ianuarie, toate cele nouă țări și-au prezentat candidatura, Spania, Franța, Polonia și Țările de Jos primind majoritatea întrebărilor din partea parlamentarilor europeni.
Necesitatea stabilirii unei proceduri dedicate de selecție rezultă din faptul că nu există o metodă predefinită pentru alegerea țării gazdă. Deoarece locația unei agenții UE devine adesea o competiție sensibilă din punct de vedere politic între statele membre, instituțiile au căutat să conceapă o procedură detaliată menită să asigure că decizia este cât mai imparțială și echilibrată posibil.
În contextul importanței crescânde a gestionării vămilor și a comerțului, mai ales după ce Donald Trump a impus tarife vamale țărilor din întreaga lume, dezbaterea privind țara care va găzdui viitoarea Autoritate Vamală Europeană a devenit deosebit de tensionată.
Cum va funcționa selecția
Conform unui proiect de procedură consultat de Euronews, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor selecta fiecare, în mod independent, câte doi candidați preferați. Cele două instituții se vor reuni apoi într-o sesiune comună pentru a-și anunța selecțiile. Dacă cel puțin un candidat apare pe ambele liste scurte, acesta va fi declarat automat câștigător.
Dacă nu există suprapuneri, doi sau patru candidați vor trece prin trei runde de vot, fiecare cu reguli diferite.
În primul tur, un candidat care obține majoritatea în ambele instituții va fi ales imediat. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea în niciuna dintre instituții, se vor aplica scenarii suplimentare pentru a stabili cine avansează în al doilea tur.
Mai exact, dacă doi candidați sunt la egalitate și niciunul nu obține majoritatea, ambii vor avansa în al doilea tur. În cazul în care există patru candidați, cei doi care primesc cele mai puține voturi vor fi eliminați. Totuși, dacă diferența dintre candidații clasați pe locul doi și trei este foarte mică, trei candidați pot avansa în turul al doilea.
Praguri diferite în fiecare rundă
În al doilea tur, va avea loc un vot comun al celor două instituții. Un candidat trebuie să obțină o majoritate de trei sferturi pentru a fi ales. Dacă niciunul nu atinge acest prag, procesul trece în al treilea tur.
Dacă rămân trei candidați, cel care primește cele mai puține voturi va fi eliminat. În cazul unei diferențe foarte mici între candidații de pe locurile doi și trei, toți trei pot avansa în runda finală.
În a treia și ultima rundă, se aplică aceeași procedură de vot comun, însă pragul necesar este redus la o majoritate de două treimi. Votul poate fi repetat de până la trei ori. Dacă nici după aceste încercări nu este desemnat un câștigător, pragul va fi redus la majoritate simplă.
