Trenurile marilor promisiuni și ale micilor realizări. Cam asta s-a ales de proiectul trenurilor metropolitane în București.
Din cele șase trasee promise de administrația Capitalei în urmă cu câțiva ani, funcționale sunt doar două, unul spre Aeroportul Henri Coandă și unul spre Scroviștea, unde de fapt e o linie care exista deja.
Trenurile metropolitane ar trebui să decongestioneze traficul infernal între București și localitățile din apropiere, de unde vin mii de oameni în fiecare zi spre muncă în oraș. Pe hârtie, autoritățile au desenat trasee care ar trebui să plece din Capitală spre toate punctele cardinale. Nu spune însă nimeni și când vor exista în realitate.
Suntem în aeroportul Henri Coandă și mergem pe una dintre cele două rute pe care le are acum trenul metropolitan din Capitală.
Drumul de 20 de kilometri până la București costă doar 5 lei
Un drum de aproape 20 de kilometri spre București costă 5 lei cu trenul, față de cel puțin 60 de lei cât ar fi cu un taxi.
Prețul unei călătorii cu taxiul, de multe ori nejustificat de mare, haosul din trafic și timpul de așteptare îi trimit pe mulți dintre cei care aterizează pe aeroportul Otopeni și au nevoie să ajungă în Capitală spre trenul metropolitan.
În urmă cu patru ani, actualul primar al Capitalei promitea șase linii metropolitane. Doar două sunt funcționale, cea spre aeroport și cea spre Scroviștea.
Cristi Popa, jurnalist Euronews: În 2020 spuneați că zona aceasta de trenuri metropolitane ar trebui să fie o alternativă foarte serioasă. Cum stau lucrurile din promisiunile de atunci?
Nicușor Dan: Continui să cred asta, nu aveam informația completă atunci și nu aveam informația despre viteza cu care se circulă practic pe toată această rețea. Eu cred că în trei - patru ani putem să avem pe zona de nord, de care am vorbit, Gara de Vest, Gara de Nord, Gara de Nord - Gara Obor.
Într-o Capitală sufocată de mașini și de poluare, în care mii de oameni vin la muncă în oraș din localitățile învecinate, o rețea completă de trenuri metropolitane ar însemna, la propriu, o gură de oxigen.
”Deci noi estimăm că undeva la 25% din trafic ar dispărea. Și să vă mai spun ceva. Dacă l-am corela cu îmbunătățirea nivelului de învățământ, în toate sectoarele, să avem un învățământ bun în școli, atunci cu cel puțin 40% ar fi diminuat traficul din municipiul București, cu siguranță.”, a declarat Dan Trifu- președinte Eco-Civica.
Există planuri pentru 25 de trasee de cale ferată
Planuri mărețe există, chiar pentru 25 de trasee de cale ferată în zona metropolitană, doar că mai e mult până departe. Iar de la promisiuni până la realitatea din teren e nevoie și de muncă propriu-zisă.
”Unde trebuie, probabil că o să ajungem în 2035-2040, fără exagerare. Sunt foarte mulți pași de făcut, nicăieri nu s-au făcut peste noapte. Un sistem metropolitan așa cum ni-l dorim. Funcțional măcar pe liniile care să deservească aceste linii magistrale în relația cu Fundulea, în relația cu Videle, în relația cu Giurgiu, relația spre Titu, relația spre Ploiești și Urziceni, toate magistralele să fie deja irigate cu trenuri noi sau și, în orice caz, și dacă sunt second hand, să fie mai noi.”, susține Ștefan Roșeanu, Președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară.
Asta în condițiile în care în zona metropolitană a Bucureștiului există deja o rețea de cale ferată, moștenită din vremea comunismului. Doar că asta înseamnă că trebuie reabilitată. Și aici se complică totul. Autoritățile au ajuns abia în faza de discuții și studii.
”Am avut tot timpul discuții foarte constructive cu cei de la CFR. Ei au un studiu de fezabilitate contractat de acum un an și jumătate, în baza căruia se lucrează și care se va termina cam în jumătate de an. Un succes, dacă vorbim de trenul metropolitan, care nu mi se datorează, este linia Gara de Nord - Otopeni.
Și este un succes nu atât pentru călătorii care se întorc de la Otopeni, cât pentru locuitorii din Mogoșoaia. Pentru că mulți dintre ei nu mai vin cu mașina în București, ci se duc la gară și de acolo vin în cinci minute în București. Deci e o dovadă că se poate.”, a declarat Nicușor Dan.
Se poate, însă nu știe nimeni să dea acum un termen pentru când va exista și în teren ceea ce se planifică din birouri.
Trifu: Nu o să mai existe buget alocat pentru autostrăzi din 2030
”Ca să îmbunătățim infrastructura, trebuie să gândim un pic în viitor, să avem clară informația cum dezvoltăm și pe unde dezvoltăm, să facem studii corecte și să le punem imediat în aplicare. Bani, ați văzut, îți oferă Uniunea Europeană pentru astfel de transport. Și mai spun ceva. Nu va mai exista un buget alocat pentru autostrăzi, începând din 2030. Deci statul român nu va mai primi bani, va primi bani pentru CFR. Dacă nu înțelege acest lucru, va lăsa cetățenii să stea iarăși în trafic pe toate șoselele țării.”, a mai adăugat Trifu.
Din când în când, se mai stă și-n trenul care face legătura între Aeroportul Henri Coandă și Gara de Nord. Chiar și cu astfel de pauze, călătorii văd beneficiile unei linii ferate care leagă orașul de aeroport.
”E important. Ajung în București în 20 de minute, evit traficul. Depinde și de oră. Dar e foarte ok. Am mers cu trenurile metropolitane peste tot în Europa. Sunt mai moderne ce-i drept, dar e bine că avem și noi. Să zicem că în alte țări sunt trenuri mai moderne, sunt condiții mai ok. Aici vara mai sunt probleme. E foarte cald și nu funcționează aerul condiționat. Sau iarna este prea frig, dar în rest este ok.”, susține un călător.
Se poate și mai rău, așa că nu de puține ori ne mulțumim și cu ce avem, chiar dacă nu e neapărat ce trebuie. În urmă cu patru ani, oficialii promiteau inclusiv achiziția de trenuri noi pentru rutele metropolitane. N-a fost să fie.
Iar la capitolul investiții, reprezentanții Ministerului Transporturilor spun că trebuie stabilite priorități.
