Alte țări reacționează mai dur în cazul femicidului – crima comisă împotriva unei femei! Italia a introdus fapta în Codul Penal în luna martie și prevede închisoare pe viață pentru cei care își ucid partenerele. În România, termenul nu e recunoscut nici măcar în statistici oficiale, cum se întâmplă în Franța sau Portugalia, astfel că autoritățile de la noi nu urmăresc fenomenul pentru a lua măsuri adecvate.
În România, 34 de femei au fost ucise de la începutul acestui an de partenerii lor. Iar alte 43 - în 2024. O situație alarmantă care a readus în discuție nevoia de a înăspri legislația.
Spania este lider în recunoașterea și combaterea femicidului: încă din 2004, include acest fenomen în statisticile oficiale și au fost înființate tribunale specializate unde se judecă astfel de cazuri.
Și Portugalia recunoaște femicidul, chiar dacă nu este prevăzut distinct în Codul Penal, așa cum procedează Italia. Acolo, în martie anul acesta uciderea femeilor de către parteneri a fost introdusă ca faptă separată în legislație.
Iar în Franța, dacă victima este ucisă de soț sau iubit, Codul Penal prevede pedepse mai mari pentru autori.
În România, nu toate victimele au curajul să-și reclame agresorii
În România, în medie la fiecare 15 minute, o femeie reclamă că este agresată de partener. Dar fenomenul ar putea fi mult mai amplu, pentru că nu toate victimele au curajul să-și reclame agresorii. La noi, se vorbește adesea despre „crimă pasională” ceea ce minimizează gravitatea.
Elena, victimă a violenței domestice: „Am luat primul ordin și ei te cheamă destul de des, pe tine, persoana care ai depus ordinul de protecție, adică să dai tot tu cu subsemnatul.
De câte ori mă ducea, mă tot întreba: «dar el unde e? unde locuiește acum? ce face acum? De ce ar trebui să știu ce face omul de care eu mă feresc și împotriva căruia am un ordin de protecție? Asta mi se pare absurd!”
- Doar 1 din 10 agresori poartă brățară electronică: 18.000 de cazuri de violență domestică, reclamate în primele patru luni din 2024
- Violența domestică rămâne între patru pereți. La nivel european, 80% dintre victime nu cer ajutor specializat
- Urme în suflet și pe corp. Zeci de mii de femei din România sunt agresate fizic și emoțional, iar multe nu cer ajutor
Victimă a violenței domestice: Ești sunată să îți retragi plângerile, că oricum nu rezolvi nimic
Elena, victimă a violenței domestice: „Ești sunată după ce ți-ai luat ordinul, să îți retragi plângerile, că oricum nu rezolvi nimic, că nu o se întâmple nimic cu el, adică niște chestii care se bat cap în cap cu ceea ce afirmă, pentru că acolo afirmă la secție că nu se rezolvă cazurile pentru că femeile își retrag plângerile.
Ești cu agresorul după tine. Sunt multe aspecte, toate chichițele psihologice de care nu se ține seamă. De asta ar trebui un protocol.”
- Expert: Violența domestică este atât de extinsă, încât fiecare dintre noi știe pe cineva care a avut o relație cu un partener agresiv
- Violența domestică, greu de combătut. 16% dintre victime nu au acceptat să le fie montate brățări electronice agresorilor
- Cum pot fi protejate victimele violenței domestice. Sistemul care monitorizează agresorii s-a extins în alte 20 de județe
Președintele Nicușor Dan: Statul român nu dă o impresie de forță
În România, există o inițiativă parlamentară de a introduce femicidul ca infracțiune distinctă în Codul Penal.
Nicușor Dan, președintele României: „Statul român nu dă o impresie de forță, de fermitate care să descurajeze tipul acesta de manifestări. Legile nu sunt aplicate sau aplicate într-un termen care încurajează infracțiunea.”
Pașii făcuți de România par insuficienți pentru a reduce fenomenul violenței domestice. Începând cu anul 2019, polițiștii pot emite pe loc ordin de protecție provizoriu, astfel că victimele nu mai așteaptă zile întregi o decizie a instanței, iar din toamna anului 2022 agresorii pot fi monitorizați cu brățări electronice, dar doar dacă victima își dă acordul – un mecanism ineficient, pentru că majoritatea femeilor nu acceptă ca partenerii lor să fie monitorizați de poliție.
