Parlamentul European a găzduit, pe 14 noiembrie, a doua ediție a dezbaterii Romanian Digital Day – Ziua Sectorului Digital Românesc. Evenimentul, organizat de europarlamentarul Victor Negrescu, a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și oficiali români, experți din sectorul digital și cel al tehnologiei, inovatori și creatori în domeniul digital și al noilor tehnologii.
Inovații realizate de studenți români, prezentate la Parlamentul European
Evenimentul Romanian Digital Day a fost precedat de vernisajul expoziției "Innovative Romania", organizată în parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnică Politehnica București și găzduită de Parlamentul European. ”Innovative Romania” este o expoziție despre inovația românească realizată de studenți ai facultăților din cadrul UNSTPB.
Victor Negrescu, europarlamentar: ”Prin INNOVATIVE ROMANIA transmitem un mesaj ferm și clar că țara noastră poate să fie în avangarda inovației europene prin universități de top, tinerii săi cercetători și proiectele finanțate cu bani europeni. Evenimentul ne permite să arătăm că România are talente dar și că poate să iasă în evidență prin lucruri pozitive și capacitatea de inovare. Viitorul arată bine dacă vom ști să investim în ce trebuie.”
Mihnea Costoiu, rectorul UNSTPB: "Suntem bucuroși de faptul că prima universitate din România care are o expoziție în Parlamentul European este Politehnica. Este o expoziție de tehnologie cu echipamente, cu produse, cu software, realizate de profesorii universității, de cercetătorii universității, de oameni foarte tineri care au fost și astăzi aici. Și suntem bucuroși de faptul că această tehnologie este apreciată inclusiv la acest nivel.
România, pe ultimul loc în DESI
Tema Romanian Digital Day 2023 a fost formarea competențelor digitale. Uniunea Europeană și-a fixat o țintă ambițioasă, și anume ca până în anul 2030, 80% dintre europeni să aibă competențe digitale de bază (procentul, astăzi, fiind de 54%).
Potrivit DESI (Indicele economiei și societății digitale), România înregistrează rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale cel puțin de bază (28 % față de 54 %) și competențele digitale peste nivelul elementar (9% față de 26%). 41% dintre persoanele din România au competențe cel puțin de bază în materie de creare de conținut digital, sub media UE de 66%.
Victor Negrescu, europarlamentar: ”Proiectul UE este ca 80% din populația Europei să aibă competențe digitale până în 2030. Este o țintă ambițioasă. Greu de atins. Eu sper să o atingem. Mai ales noi, la nivel național. Avem proiectele gândite. Și prin PNRR, cât și prin alte mecanisme de finanțare disponibile la nivel european sau național. Însă, cred că este destul dificil, dacă nu începem acum. Deja suntem oarecum întârziați. Sunt multe lucruri lansate, multe apeluri lansate, multe proiecte în curs. Însă noi trebuie să ne asigurăm că atingem întreaga populație. Și aici este dificultatea. Digitalizarea României a fost oarecum apanajul elitelor. Nu am reușit să ajungem în satele din România, în comunitățile mici, la persoanele în vârstă, sau în școli. Mai ales în școlile din mediile defavorizate. Aici trebuie să regândim modul în care planificăm această digitalizare pentru a atinge acest obiectiv ambițios, pe care mi-l doresc pentru România și care ar asigura un trai mai bun pentru români.”
Ce s-a schimbat de la prima ediție Romanian Digital Day și până acum?
Victor Negrescu, europarlamentar: ”România astăzi are o strategie pentru transformarea digitală și are fonduri. Asta s-a schimbat față de ediția de anul trecut. Însă acum trebuie să ne gândim cum să folosim aceste resurse financiare pe viitor. Vorbim de miliarde de euro pentru transformarea sistemului public, pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru digitalizarea în școli. Însă, în sensul acesta avem dificultăți. Avem un ecosistem activ, însă în momentul de față nu reușim să ne unim pentru a avea impactul dorit. Asta este invitația noastră la cea de-a doua ediție a Romanian Digital Day: să reușim să punem resursele împreună, talentele împreună, să folosim recomandările europene și la finalul zilei să transformăm România într-un lider în materie digitală la nivel european.”
Dezvoltarea competențelor digitale începe în școli
Un prim pas pentru digitalizarea României îl reprezintă formarea competențelor în școli, atât în cazul elevilor, cât și al profesorilor. ”Dacă dezvoltăm competențele digitale, atât în școală cât și în sistemul public și sistemul privat, atunci avem cu cine lucra. Pornind de la acest demers, mai departe trebuie să vedem cum putem să gândim tot acest proces de implementare. Nu poți digitaliza o școală dacă nu ai profesorii care au competențe digitale”, a spus pentru Euronews România europarlamentarul Victor Negrescu.
Din fericire, astfel de profesori există în școlile din România. Oameni care înțeleg că nu are cum să existe progres în educație fără introducerea noilor tehnologii în clase. Viforel Dorobanțu, directorul școlii din Curcani, și Steluța Pralea, directoarea Colegiului Tehnologic Carol I, sunt două cadre didactice care au implementat tehnici noi de educare a elevilor, folosind Inteligența Artificială și ChatGPT la clase.
Întrebat cum lucrează cu elevii săi, Viforel Dorobanțu spune că este foarte atent la nevoile lor.
Viforel Dorobanțu, directorul școlii din Curcani: ”Dacă ne ducem și nu suntem atenți la ce nevoi au (n.r. elevii) și ne facem ora ca un actor și performăm un rol, nu facem nimic. Și s-ar putea să nu ajungem la niciun rezultat. Suntem atenți la ce nevoi au și încercăm să aducem clasa și școala pe nivelul lor de înțelegere.
Folosim ChatGPT la majoritatea orelor. Nu la toate, pentru că depinde acum și de profesori, cât sunt de deschiși. Întâi îi dăm lui tema, vedem ce ne spune el despre o anumită temă, apoi elevilor, comparăm lucrurile și apoi vom știi într-adevăr dacă elevii și-au copiat lecția de acolo. Metoda pe care noi o folosim mai des și care dă rezultate mai bune este ca atunci, în clasă, să dăm o întrebare ChatGPT-ului și, împreună cu elevii, să stăm de vorbă pe marginea a ceea ce a spus el despre acel subiec. Gândim cumva critic zona asta și (n.r. facem) antrenamentul pentru a gândi critic. E foarte bun din punctul ăsta de vedere.
Inițial, elevii nu erau foarte la curent cu ce se întâmplă. Noi le-am explicat cam despre ce e vorba, din noiembrie 2022, când a apărut, și lucrurile acum sunt foarte bune. Nu privesc cu reticență. La început le-am spus că nu înseamnă că Inteligența Artificială va lua locul vreunui om. Totul este programat de om. Și au înțeles și pentru ei e un partener, nu e un dușman. Cred că mai mult pentru cei maturi e un dușman.
Noi ar trebui să îi învățăm pe copiii ăștia pentru viitor, nu pentru trecut. Și viitorul asta înseamnă. Nu înseamnă astăzi, înseamnă mâine. Și mâine e nevoie de Inteligența Artificială. Trebuie să știe să umble cu ea.”
Profesoară de informatică și directoare a Liceului Tehnic ”Carol I” din Valea Doftanei, a povestit despre cum a reușit să integreze tehnologia digitală în procesele de predare și de evaluare.
Steluța Pralea, directoarea Colegiului Tehnologic Carol I: ”În cadrul orelor implementăm tehnologia digitală atât în procesul de predare, prin lecții, prezentări, resursele online, dar și în procesul de evaluare, precum și în cadrul proiectelor. Practic nu este activitate în care să nu folosim tehnologia digitală.
Încă din 2007 noi am dotat fiecare sală de clasă cu laptop, videoproiector, sistem audio, ulterior am cumpărat și table interactive și am văzut că e mult mai ușor și mult mai atractiv pentru elevi să participle la o lecție digitală decât la o lecție clasică, în care nu aveam și alte resurse decât manualul și tabla.”
Steluța Pralea este de părere că un prim pas pe care toate școlile din România ar trebui să-l facă este să aducă în fiecare sală de clasă, cel puțin, un laptop, un videoproiector, dar și un cadru didactic pregătit să utilizeze această tehnologie.
Elisabeta Moraru, country director Google România, a vorbit despre parteneriatul dintre Google și mediul academic, prin care au fost create ”garaje digitale”, unde copiii pot dobândi competențe. ”În ultimii trei ani, am avut parteneriate cu ONG-uri. E frumos să mergi în școli și să descoperi copiii, care sunt foarte deschiși la ideile de economie digitală și siguranță digitală. De aceea am adus în România proiectul ”Eroii internetului”. Vrem ca acești copii să fie eroii viitorului lor. I-am învățat cum să traverseze pe trecerea de pietoni, dar și să navigheze pe internet în siguranță, să nu accepte hărțuirea online. Am ajuns la peste un milion de copii în ultimii trei ani.”
Un alt exemplu de succes în tranformare digitală în învățământ: comuna Ciugud. Primarul Gheorge Damian a vorbit, la Bruxelles, despre școala inteligentă din comună, lansată înainte ca pandemia COVID să ne arate cât de importantă este expansiunea digitală.
Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud: ”Pentru noi, la Ciugud, educația este cea mai importantă investiție și oricât de mult investim în educație, niciodată nu este suficient.. Am avut curajul ca înainte de pandemie, cu aproape doi ani de zile, să deschidem prima școală inteligentă din mediul rural din România și atunci am lansat un strigăt: ”Nu lăsați să moară școala de la țară”. Efectul: școala aceasta, care era aproape de desființare, a devenit în 2-3 ani de zile neîncăpătoare. Mai mult decât atât, când pandemia a venit peste noi, nu ne-a prins nepregătiți, deoarece copiii noștri deja învățau pe laptopuri dedicate, pe platforme dedicate educației, deja eram pregătiți să folosim educația de la distanță.”
Teama de a nu fi înlocuiți de roboți
Dezvoltarea competenețelor digitale în rândul angajaților a fost o altă temă de discuție în cadrul Zilei Sectorului Digital Românesc. ”Nu poți sprijini o companie să se digitalizeze dacă angajații nu înțeleg cum acest lucru le va fi de folos”, spune europarlamentarul Victor Negrescu.
O problemă care este ridicată destul de des în țara noastră, în rândul angajaților, este teama de a nu fi înlocuiți la locul de muncă de Inteligența Artificială. Astfel, un tool care ar trebui să fie folosit în sprijinul nostru este văzut ca un dușman, ca un înlocuitor.
Însă, atunci când există deschidere, atât din partea angajatorului, cât și din partea angajaților, se poate vedea cum digitalizarea într-o companie îi poate crește productivitatea și profitul. Pe cealaltă parte, angajaților le este ușurată munca, iar creșterile salariale pot fi puse în aplicare.
Iulian Stanciu, președinte executiv eMAG: ”Digitalizarea, robotizarea și, mai nou, lucrul cu asistenți bazat pe generative AI reprezintă tool-uri care ne ajută, de fapt, să ne facem treaba mai bine. Pentru a reuși să folosim aceste tool-uri trebuie să le înțelegem, după care să lucrăm alături de ele. Cel mai bun exemplu este în depozitul nostru, unde e o investiție de peste 100 de milioane de euro. Avem în momentul de față roboți care lucrează cu oameni sau oameni care lucrează cu roboți și asta ne-a ajutat foarte mult să creștem productivitatea. Oamenii, înainte, când parcurgeau singuri distanțe destul de mari, făceau cam 100 de task-uri pe oră, acum reușesc să facă 500 de task-uri pe oră, folosindu-se de roboți. Roboții aleargă în locul oamenilor. Asta înseamnă că ne permitem prețuri mai bune, ne permitem salarii mai bune pentru oameni și profituri mai bune pentru companie. Acesta e modul în care se generează valoarea. La fel, și Inteligența Artificială va ajuta oamenii din profesii de genul programare, industria creativă, să facă treaba mai bună, mai bine, companiile să crească mai repede, se vor dezvolta modele noi de bussiness și profitabilitatea va crește fără ca roboții să înlocuiască oamenii.”
Drumul către un Guvern la un click distanță
Transformarea digitală a României trebuie aplicată și la nivelul administrației publice. În acest sens, Bogdan Ivan, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a scos în evidență paradoxul care există în România: avem cei mai buni IT-iști din Europa, dar în același timp serviciile publice sunt în continuare în urmă. Unul din cele mai importante proiecte ale României, spune ministrul, este cloud-ul guvernamental, care să permită ca românii să aibă acces la cele mai bune servicii publice în format online. Prin acest proiect, ministrul speră ca în 10-15 ani România să ajungă în top 10 economii inovatoare din lume.
Un exemplu despre ce înseamnă transformarea digitală la nivel administrativ este comuna Ciugud din județul Alba. Prezent la Bruxelles, primarul comunei din județul Alba, Gheorghe Damian, a povestit cum a reușit digitalizarea procesului de lucru și cum au primit angajații această transformare.
Gheorghe Damian, primar Ciugud: ”În 2000 când am anjuns primar, cred că am făcut primul pas în ceea ce înseamnă transformare digitală. Atunci am găsit în primărie o mașină de scris mecanică, care se strica mereu și atunci deși eram săraci, am făcut rost de un 686 și de o mașină de imprimat cu ace. Și le-am dat colegilor din primăria termen o lună de zile să învețe Wordul și să scoată mașina de scris mecanică la pensie, iar toate documentele care vor ieși din primărie să fie scrise la calculator.
A fost primul pas, după care în 2005 într-o vizită într-o comună din Spania, am văzut un pachet de softuri integrate și am zis wow, ce simplu e pentru ei, ce baze de date au în primărie, câtă siguranță și acuratețe în ceea ce fac ei. Am venit acasă cu gândul să cumpăr acest pachet de softuri, dar costa 100.000 de euro. Grație fondurilor de pre-aderare, visul a devenit realitate. În felul acesta, în 2006, am cumpărat pachetul de softuri, iar în 2009, pachetul a devenit mai complex și am devenit prima comună din România care punea la dispoziția cetățenilor plata la distanță a datoriilor către noi.
Mi-a fost greu să lucrez cu colegii din primărie, să-i conving cât de important este să folosim calculatorul. I-am instruit, apoi am făcut presiune pe ei să treacă toate bazele de date din registre în calculator. După ce s-au învățat, nu au mai vrut să audă de registre, iar în 2009 am devenit primăria în care toate documentele care intră și ies din primărie sunt stocate în format digital.”
Primarul din Ciugud a mai spus și că ”nu putem vorbi de o societate inteligentă doar în mediul urban și să lăsăm deoparte mediul rural”. ”Am fost primii care am lansat conceptul de smart village, supărat fiind că la vremea respectivă se discuta numai de orașe inteligente, în condițiile în care România are 87% din teritoriu în mediul rural și aproape jumătate din populația țării noastre trăiește în mediul rural.”, a mai spus Gheorghe Damian.
Comuna Ciugud a lansat, în urmă cu trei ani, conceptul ”primăria fără hârtie”, în așa fel încât aproape toată activitatea din Primăria Ciugud este în format digital. ”Marea noastră problemă este că încă avem instituții ale statului care nu înțeleg ce înseamnă un document original în format digital. Ce-mi doresc de la România și de la UE este să facem pași mai rapizi.”, a mai spus Gheorghe Damian, la Bruxelles.
Digitalizarea IMM-urilor
O altă temă de discuție în cadrul Romanian Digital Day a fost digitalizarea IMM-urilor.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România), a spus la Bruxelles că ”România trebuie să joace un rol important la nivel european, să crească nivelul de digitalizare al IMM-urilor prin instrumente, angajați calificați și fonduri europene.”
Cătălin Crețu, manager general VISA România, Bulgaria, Croația, Slovenia, a spus că ”nu putem vorbi despre o economie digitalizată, dacă IMM-urile nu sunt digitalizate.”
Acesta a vorbit despre importanța digitalizării plăților, în special în perioada pandemiei când IMM-urile au fost nevoite să deschidă noi canale de vânzări, când ușile le-au fost închise. Astfel, au reușit să supraviețuiască și au descoperit că prin deschiderea acestui canal, unii pentru prima oară, au putut să crească vânzările
Potrivit unui studiu realizat cu CNIPMMR (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România), 70% dintre IMM-uri sunt conștiente că digitalizarea plăților este importantă, crucială pentru afacerile lor.
Crețu a remarcat și apetitul românilor pentru plăți online, care a crescut în ultimii ani: ”În România sunt aproape 21 milioane de carduri, care generează 88 miliarde de euro pe an. Dacă acum 10 ani, numai 12% dintre români făceau cumpărături online, acum procentul a crescut la 51% de români care fie fac cumpărături online, inclusiv de Black Friday, fie își plătesc facturile la distanță”.
La discuțiile de la Bruxelles au mai fost prezenți Iliana Ivanova – comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Pina Picierno – vicepreședinte Parlamentul European, Dragoș-Cristian Vlad – președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Marc Angel - vicepreședinte Parlamentul European, Sergiu Cristian Manea – CEO BCR, Cristian Bușoi – europarlamentar și președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European.
