Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

România, pe ultimul loc în UE la digitalizare. Doar 28% dintre români au competențe digitale de bază

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare. Potrivit unei analize a Comisiei Europene, țara noastră stă extrem de prost la trei din patru variabile luate în calcul: capitalul uman, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale. Practic, suntem cu mult sub media europeană la acest capitol, atât în ceea ce privește alfabetizarea digitală a populației, cât și a serviciilor publice în format digital oferite de stat. Toate aceste decalaje vor trebui recuperate de România până în 2030, potrivit țintelor fixate de Comisia Europeană.

Cel mai redus ritm de creștere

România nu doar că este pe ultimul loc în ceea ce privește digitalizarea, dar țara noastră a avut în ultimii șapte ani și cel mai redus ritm de creștere la acest capitol, îndepărtându-se astfel și mai mult de celelalte țări ale UE.

Competențele digitale nu sunt punctul forte al românilor, arată datele Comisiei Europene. Doar 28% dintre conaționali au competențe digitale de bază, față de 54% cât este media Uniunii. De asemenea, abia 9% dintre români au astfel de competențe peste nivelul elementar, în condițiile în care procentul europenilor este de aproape un sfert.

Până în 2030, România va trebui să ajungă la un grad de alfabetizare digitală a populației de 80%. Și în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale România este pe ultimul loc din UE. Doar 22% dintre firme au un nivel digital de bază, față de 55% media europeană. Schimbul electronic de informații se face doar în 17% din cazuri, același procent regăsindu-se și în ceea ce privește facturile electronice. Până în 2023, 90% dintre IMM-urile europene ar trebui să ajungă măcar la un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea.

În prezent, trei sferturi dintre companiile din România se plâng de volumul mare de documente pe care trebuie să le depună la ANAF. Fiscul are 355 de milioane de euro la dispoziție din Planul Național de Redresare și Reziliență și are în lucru două mari proiecte de digitalizare: Big Data și Sfera.

Lucian Heiuș președintele ANAF: ”Este esențial pentru societatea românească să reușim modernizarea ANAF-ului, să reușim să implementăm aceste programe mari de digitalizare care să ne permită să fim alături de dumneavoastră și noi alături de voi, să putem noi să identificăm noi locurile unde se întâmplă evaziunea fiscală, să mergem direct acolo și să nu vă mai deranjăm niciodată pe dumneavoastră cei care plătiți la timp.”

Servicii publice digitale

Pe viitoarea platformă Big Data angajații Fiscului vor putea să gestioneze toate bazele de date pentru a putea face analize de risc corecte, în timp ce platforma Sfera va permite firmelor să-și vadă în timp real activele și creanțele. Aceste două proiecte ar trebui să fie gata până în 2025, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență, însă șeful ANAF și-ar dori să le dea în folosință mai repede.

Gabriel Biriș, expert fiscalitate: ”Privim declarațiile astea cu un optimism moderat. Să nu uităm că ANAF a mai avut un proiect de informatizare finanțat de Banca Mondială pe care l-au omorât după ce au cheltuit vreo 20 și ceva de milioane de euro pe consultanță.”

Și la capitolul servicii publice digitale, adică interacțiunea dintre cetățean și stat, România este tot pe ultimul loc. Abia 17% dintre români sunt utilizatori ai soluțiilor de e-guvernare.  În 2030, toți cetățenii UE ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale iar cel puțin 80% dintre ei să folosească documente de identificare electronice.

Chiar dacă există câteva instanțe în țară care au implementat dosarul electronic, care permite vizualizarea, depunerea și comunicarea documentelor online, iar unele ședințe de judecată sunt organizate prin videoconferință, încă există practica în care teancul de documente este adus în sala de judecată cu un cărucior, iar justiția digitală rămâne un deziderat.

Planul de redresare și reziliență al României are ca obiectiv reducerea deficiențelor din domeniul digital, contribuind cu 5,97 miliarde EURO, o cincime din suma totala alocată României  pentru toate obiectivele.

 

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE