Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Românul care a dus ajutoare voluntar în cele mai fierbinți zone de război din Ucraina. „Există oameni bătrâni care pur și simplu se închină în fața ta”

Corespondentul de război Radu Hossu a povestit, în direct la Euronews România, despre ororile pe care le-a văzut în Ucraina, țară în care s-a oferit să meargă voluntar pentru a duce ajutoare oamenilor cărora conflictul militar declanșat de Rusia le-a transformat viața într-un calvar.

Tânărul din Brașov a mărturisit că și-a văzut de mai multe ori moartea cu ochii pentru că a fost foarte aproape de „linia zero” a frontului, când „a explodat o rachetă undeva la 200-300 de metri de noi”. „Este o trecere ciudată de la iadul care este acolo, la normalitatea de acasă”, a afirmat cel care a strâns 250.000 de euro pentru a ajuta victimele războiului din Ucraina.

Radu Hossu a fost recent în Bahmut, unul dintre cele mai asediate orașe din Ucraina de către soldații ruși. Curajul său este depășit poate doar de dorința de a ajuta țara vecină în această invazie rusească.

„Bahmutul este un oraș distrus. Este un oraș izolat. (...) Avem niște eroi în soldații ucraineni care rezista valurilor de soldați ruși care atacă Bahmutul în acest moment.

Am fost a doua oară în Bahmut când am extras doi civili care duseseră ajutoare umanitare și rămăseseră fără mașină. Le fusese bombardată mașina, a afirmat corespondentul de război.

Radu Hossu a dus ajutoare umanitare în Bahmut. „A explodat o rachetă undeva la 200-300 de metri de noi”

A mers în Ucraina ca voluntar pentru a duce ajutoare și a fost la un pas de a deveni victima bombardamentelor armatei ruse.

„A început un baraj de artilerie și a explodat o rachetă undeva la 200-300 de metri de noi. Baraj de artilerie înseamnă o linie sau o suprafață în care artileria inamică rusă - îi spun inamică pentru că susțin Ucraina - lovea zona în care eram noi, la ieșirea dinspre sud a Bahmutului.

Am lipit mesajul „de la români, cu dragoste” pe semnul de ieșire din Bahmut după ce am mers prima oară și am dus ajutoarele umanitare”, a afirmat Radu Hossu.

Pentru a scoate doi civili din orașul Bahmut, tânărul din Brașov a povestit că a fost ajutat de Misha, un soldat ucrainean de naționalitate română, al cărui străbunic a fost primul primar al Sighetului Marmației din România Mare.

„Când am ieșit din Bahmut a doua oară, am avut baraj de artilerie în stânga și în dreapta noastră. Pur și simplu de mișca mașina pe șosea stânga-dreapta și în față explodau bombele incendiare.

Am pus la mine pe Facebook și poze cu bombele incendiare care se vedeau în timpul zilei. Vă dați seama cât de puternice erau. Înspre ele ne îndreptam.

A fost un moment în care Misha m-a întrebat. Ce facem? Bubuia în spatele nostru și explodează și în fața noastră”, a povestit românul.

Brașoveanul a precizat că a stat peste două luni alături de un pluton ucrainean într-un stat situat în apropierea graniței cu Rusia, o zonă în care majoritatea populației este prorusă.

„Am stat peste două luni cu un pluton ucrainean. Am fost presă care stă cu armata ucraineană. Eram într-un sat care era la câțiva kilometri de granița cu Rusia, în nord-estul Ucrainei, foarte aproape de granița cu Rusia.

Eram într-un sat, care înainte de război avea cam 1000 de locuitori și erau majoritate proruși, din câte am înțeles de la soldații de acolo. Acum mai erau la 40-50 de oameni și, din ce am înțeles, erau împotriva rușilor. Își dăduseră seama ce însemnă să stai sub ocupația rușilor”, a menționa el.

Radu Hossu a ajuns în orașul Izium, la aproape o săptămână după ce fusese eliberat de sub ocupația rușilor.

„Nicio casă nu mai era în picioare. (...) Foarte mulți au plecat. Sunt foarte puțini care au mai rămas. Sunt majoritatea bătrâni, tocmai pentru asta încercam să ducem ajutoare exact pentru acei oameni în vârstă care s-au născut, au crescut acolo și practic sufletul lor este în acel loc.

Nu poți să-i scoți de acolo. Mi-au clar: mai bine mor aici decât să îmi părăsesc casa și să mă duc unde...”, a explicat tânărul.

Radu Hossu compară bombardamentele cu urcatul în avion. „Dacă pică, pică”

În momentul în care s-a aflat chiar pe linia frontului, Hossu spune că nu s-a putut gândi la moarte deoarece „trebuie să te focusezi cât se poate de mult cum să ieși din situația aia”.

„Când vine vorba de bombardamente de artilerie, te gândești cumva ca la urcatul în avion. Dacă pică, pică. Dacă nu, nu. (...) Trebuie să gândești foarte repede în momentul acela ce faci. Te oprești cu mașina, te ascunzi într-un beci, găsești un beci.

Eu m-am dus voluntar acolo. Nu m-a obligat nimeni, nicio publicație.

Eu sunt corespondent de război acreditat de Biz Brașov. Nu mi-a spus niciun editor sau patronul să mă duc în Bahmut, ci voluntar m-am dus să duc ajutoare umanitare”, a menționat Hossu.

Tehnica de supraviețuire folosită de român pentru a traversa zonele minate. „Mergi cât se poate de tare cu mașina”

Radu Hossu a afirmat că a fost nevoit să traverseze cu mașina câmpuri minate.

„Mergi foarte tare. Singurul lucru pe care-l ai la dispoziție e să mergi cât se poate de tare cu mașina.

Rușii ce fac în zonele astea; pun mine antipersonal și dedesubt mine antitanc, ceea ce este interzis prin toate convențiile internaționale să faci așa ceva. Am dovezi, am poze pe care le-am făcut eu cu mină antipersonal și dedesubt mină antitanc.

Singura șansă pe un astfel de drum (neasfaltat, n.red) să supraviețuiești e să mergi cât se poate de tare și să speri că dacă ai călcat pe o astfel de mină, îți explodează în spate și supraviețuiești pentru că ți se rostogolește mașina, dar supraviețuiești în mașină”, a povestit el.

Mărturia românului care a văzut ororile războiului din Ucraina: „Rușii distrug ceea ce este necesar pentru o viață decentă”

„Este o trecere ciudată de la iadul care este acolo, la normalitatea de acasă. Noi aici avem curent.

Când am vorbit cu tine săptămâna trecută, eram într-o casă care avea curent, gaz, lumină, căldură, tot confortul de care ai nevoie.

Acolo nu există așa ceva. În marea majoritate a Ucrainei, mai ales în partea estică și unde există bombardamente. În momentul ăsta, pentru că rușii lovesc infrastructura civilă - vedem de peste o lună și jumătate - pentru a slăbi moralul ucrainean”, a mai spus Radu Hossu.

Românul este de părere că prin bombardamentele masive, rușii vor să exercite presiuni asupra „conducătorilor ucraineni să se ajungă la un armistițiu cumva sau la o negociere de pace”.

„Ei (rușii, n.red) distrug ceea ce este necesar pentru o viață decentă; tot ce înseamnă curent electric, alimentare cu apă, gaz”, a mai afirmat Radu Hossu.

Românul vrea să mai ajungă și a treia oară în Ucraina, pentru a duce o mașină de pompieri necesară localnicilor din Bahmut.

„Există oameni bătrâni care pur și simplu se închină în fața ta. E lucru care nu ți-l dorești vreodată să-l întâlnești în viața asta. Faptul că ei se închină la un ajutor care înseamnă un kilogram de făină, mălai sau ulei, nu ar trebui să se întâmple într-o societate normală în anul 2023 nicăieri pe planetă”, a concluzionat el.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE