Doar un singur baraj mai rămâne în PNRR. Asta pentru că din cele 13 prevăzute inițial, doar la unul au și început lucrările. Restul barajelor au fost eliminate complet, deși reabilitarea acestora ar fi putut, în unele cazuri, să salveze vieți.
Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, a fost demis din funcție din cauza țintelor ratate. Una dintre ele se află chiar lângă București.
Barajul de la Buftea nu avut a parte de mari reabilitări, ci doar de mici reparații ici colo. Majoritatea echipamentelor, instalațiilor și construcțiilor sunt vechi de 90 de ani.
Deși are o capacitate de peste 6 milioane de metri cubi, volumul de apă este restricționat la aproximativ 4 milioane, pentru a nu pune viața localnicilor în pericol.
Proiectul din PNRR prevede îmbunătățirea condițiilor de funcționare, dar și construirea unei acumulări nepermanente, asta pentru a putea stoca temporar apa în cazul unor inundații. În urmă cu un an, inclusiv autoritățile recunoșteau că există o problemă care trebuie rezolvată.
„Având în vedere dezvoltarea municipiului București și noua strategie de management a riscului de inundații prin care municipiul București cu numărul de populație existent trebuie apărat de inundații 2021 există această mică problemă privind tranzitarea unor debite extraordinar de mari prin lacul de acumulare Buftea, bineințeles și prin salba de lacuri din aval.”, a declarat Cristian Barbu, șef serviciu Situații de Urgență, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.
Un lucru care s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani. La inundațiile din 2005, nivelul apei era cu 2m peste normal.
Barajul din Buftea îi protejează nu doar pe localnici, ci și pe bucureșteni. În cazul unei noi viituri puternice, Capitala riscă să se afle sub apă.
Într-un răspuns oficial pentru Euronews România, Apele Române declară că a fost emis ordinul de începere a proiectării lucrărilor. Adică un progres de sub 30%, ceea ce înseamnă că va fi scos de pe lista PNRR. 235 de milioane de euro ar fi putut primi România doar pentru a reabilita 13 baraje.
Din cauza țintelor ratate, Sorin Lucaci, Directorul Apele Române, a fost demis din funcție. Dar pierderile pe domeniul Mediu sunt mult mai mari.
„Aceștia sunt bani care nu vor mai reveni și de acești bani, de cheltuirea acestor bani ar fi ținut viața unor oameni. Când ne vom uita la inundații care vor mătura comunități în următorii ani, va trebui să avem în vedere că am avut banii necesari să facem fața acestor tragedii și nu au fost accesați, nu au fost folosiți. Vom pierde undeva la peste 2.000.000.000 euro, bani pentru proiecte care pur și simplu Comisia nu ne-a mai crezut că putem să le ducem la bun final.”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
Singurul baraj care rămâne pe lista decontărilor prin PNRR este cel de la Leșu, din județul Bihor. Acolo echipele lucrează în trei schimburi, 24 din 24, pentru a termina lucrările până la mijlocul anului viitor.
Fostul ministru al mediului, Tanczos Barna, spune că autoritățile puteau face mai mult. Și mai bine.
„Eu personal am crezut în posibilitatea de implementare, chiar dacă nu la 90%, 100% dar uitându-mă înapoi, cred că aș fi putut să fac mult mai mult decât s-a făcut. Eu cred că în ultimii 2 ani ar fi fost nevoie de un management mult mai riguros și mult mai ferm.”, a adăugat Barna.
De cealaltă parte, ministrul care i-a urmat lui Tanczos Barna la conducerea Ministerului Mediului pomenește și de greaua moștenire.
„Eu cred că nu fermitatea a fost problema ministerului, nici în ceea ce privește mandatul meu, nici ceea ce privește mandatul domnului Tanczos Barna. Îi spun că dincolo de fermitatea mică, mare, cum o apreciază fiecare, mai contează și cu ceea ce lucrezi. Iar dacă la păduri am găsit 97 de hectare împădurite și am lăsat 5000 după 2 ani de zile, mandatul meu fiind unul mai scurt decât al domniei sale, n-aș spune că fermitatea ar fi problema.”, a spus Fechet.
Eu cred că nu fermitatea a fost problema ministerului, nici în ceea ce privește mandatul meu, nici ceea ce privește mandatul domnului Tanczos Barna.
Îi spun că dincolo de fermitatea mică, mare, cum o apreciază fiecare, mai contează și cu ceea ce lucrezi. Iar dacă la păduri am găsit 97 de hectare împădurite și am lăsat 5000 după 2 ani de zile, mandatul meu fiind unul mai scurt decât al domniei sale, n-aș spune că fermitatea ar fi problema.
