Spațiul Schengen a fost creat în 1985, într-un mic oraș luxemburghez, și a devenit una dintre cele mai emblematice și palpabile forme ale integrării europene, pentru că generații întregi s-au obișnuit să călătorească peste granițe, fără să aibă nevoie de pașaport sau de controale la frontieră. Simplu și rapid.
Deși Schengen a fost inițial înființat în paralel cu Uniunea Europeană, a fost în cele din urmă încorporat în legislația blocului comunitar și este acum un pilon central care susține piața unică.
Zona cuprinde în prezent 26 de țări, inclusiv 22 de state membre ale UE, și aproape 420 de milioane de cetățeni.
Cu toate acestea, câteva țări din UE nu s-au bucurat încă de avantajele călătoriei fără piedici.
Deschiderea ușii europene către Schengen
Acesta este cazul Bulgariei și al României, două țări care au aderat la UE în 2007 și care au așteptat cu răbdare să se deschidă ușa spațiului Schengen.
Cele două candidaturi nu aveau vreodată să aprcurgă un drum ușor, dar, după mai mult de un deceniu de stat la coadă, procesul de accedere a început să devină o sursă de nemulțumire pentru Sofia și București.
Aderarea la Schengen necesită, printre altele, aplicarea unor norme comune, precum gestionarea adecvată a frontierelor externe, schimbul de informații de securitate și o cooperare polițienească eficientă.
Guvernele insistă că au îndeplinit criteriile necesare cu ani în urmă. Vara trecută, ele au aderat chiar și la sistemul comun de vize Schengen în calitate de participanți din umbră, în ciuda controalelor la frontierele lor.
Comisia Europeană și Parlamentul European sunt fără echivoc de partea lor: Executivul de la Bruxelles a confirmat în repetate rânduri că cele două statecandidate au îndeplinit toate condițiile tehnice, în timp ce deputații europeni au catalogat excluderea lor ca fiind discriminatorie.
Bulgaria și România sunt atât de convinse că sunt pregătite încât au invitat o misiune de experți să le viziteze și să efectueze o evaluare suplimentară.
Un obstacol – politica națională
Unda verde finală trebuie să vină de la Consiliul Uniunii Europene, care reunește miniștrii din cele 27 de țări ale UE. Includerea unui nou membru în Schengen trebuie să fie aprobată în unanimitate, ceea ce înseamnă că un singur răspuns negativ poate îngheța efectiv întregul proces.
În 2011, se pare că Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Suedia, Țările de Jos și Belgia s-au opus dublei candidaturi, din cauza preocupărilor legate de corupție, crimă organizată și reforme judiciare.
În anii următori, chestiunea aderării a fost adusă în discuție de mai multe ori, pentru ca apoi să dispară de pe agenda europeană. Criza migrației din 2015, care a devenit foaia de turnesol a Spațiului Schengen, a diminuat și mai mult speranțele de admitere. Dar speranța accederii a început să se întrezărească din nou după criza COVID-19.
Eliminarea decalajelor dintre state
La începutul acestui an, președintele francez Emmanuel Macron și-a dat acordul pentru aderarea Bulgariei și a României, dezvăluind în același timp planul de a reforma spațiul fără pașapoarte, inclusiv prin înființarea unui Consiliu ministerial Schengen pentru a accelera acțiunea colectivă în perioade de criză.
"Trebuie să reformăm Schengen", a declarat Macron în februarie. "Nu poate exista libertate de circulație, dacă nu ne controlăm frontierele externe".
Câteva luni mai târziu, în august, cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat sprijinul și s-a angajat public să depună eforturi pentru ca România și Bulgaria "să devină membri cu drepturi depline".
"Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, eliminarea decalajelor care mai există", a declarat Scholz în fața unei audiențe la Praga.
La fel ca în cazul oricărui alt subiect din cadrul procesului de elaborare a politicilor UE, aprobarea din partea Parisului și a Berlinului a fost esențială pentru a face lucrurile să avanseze și pentru a influența alte țări reticente să ia atitudine.
Finlanda, Suedia și Danemarca și-au schimbat în egală măsură atitudinile, au declarat oficialii pentru Euronews, deși Suedia are un nou guvern de dreapta, iar Danemarca organizează alegeri luna viitoare.
Cum văd europarlamentarii situația
În octombrie, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție - a cincea de acest fel din 2011 încoace - care pune presiune pe politicieni, pentru a aproba admiterea imediată a Bulgariei și României.
Parlamentul "este consternat de faptul că, în cei 11 ani de atunci, Consiliul nu a reușit să ia o decizie", au scris legislatorii europeni în documentul lor, care nu a fost obligatoriu din punct de vedere juridic.
Cum văd Țările de Jos situația
Dar, la doar câteva zile mai târziu, Parlamentul Țărilor de Jos a adoptat propria moțiune, îndemnând guvernul premierului Mark Rutte să se opună prin veto celor două cereri din partea României și Bulgariei, până la efectuarea unor investigații suplimentare.
Parlamentarii au argumentat că prevalența corupției și a crimei organizate în Bulgaria și România reprezintă "un risc pentru securitatea Olandei și a întregului spațiu Schengen".
Această opoziție fermă pare să contrazică propriile cuvinte ale lui Rutte, care, cu câteva săptămâni înainte de votul parlamentar, declarase că Olanda nu este "în principiu" împotriva admiterii celor două țări.
"Noi spunem că toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să se alăture Spațiului Schengen", a declarat Rutte, în timpul unei vizite recente la București.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Țărilor de Jos a declarat că guvernul are nevoie de informații actualizate despre "toate domeniile relevante deciziilor politice" în legătură cu aderarea la Schengen, inclusiv de noi rapoarte ale Comisiei Europene despre cunoscutul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV).
"Va trebui să cântărim toate informațiile, de asemenea la nivel politic, inclusiv dialogul cu parlamentul (național – n.red.)", a declarat purtătorul de cuvânt pentru Euronews.
"Acest lucru necesită timp. La momentul potrivit vom vedea ce măsuri sunt necesare".
MCV-ul
Lansat în 2007, MCV evaluează progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reformele judiciare, lupta împotriva corupției și, în cazul Bulgariei, a spălării de bani.
Cele două state sunt cele mai slab cotate state membre ale UE în Indicele de Perceptie a Coruptiei publicat în fiecare an de Transparency International, deși cifrele acestora nu sunt departe de cele ale Ungariei și Greciei, două state membre vechi ale Schengen.
În ciuda legăturii lor aparente, Comisia Europeană "nu a făcut niciodată o legătură" între MCV și solicitările de aderare la Schengen, a declarat un purtător de cuvânt pentru Euronews.
Decizia aparține politicienilor
Misiunea voluntară de anchetă propusă de Sofia și București a avut loc în prima jumătate a lunii octombrie, iar raportul său final este în prezent examinat de statele membre.
Constatările sunt "extrem de pozitive" și dovedesc că ambele țări sunt "mai mult decât pregătite să adere", potrivit Comisiei.
Președinția cehă, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și are sarcina de a conduce dezbaterile, a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale principale.
Dar timpul trece: următoarea - și probabil ultima - șansă pe care Praga o va avea de a supune la vot această chestiune, care a fost blocată de mult timp, va fi la 9 decembrie, când este programată o reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne.
Numai o aprobare unanimă poate duce la eliminarea controalelor la toate frontierele interne.
"Nu faceți nicio greșeală: votul în (Consiliul UE - n.red.) are o puternică componentă politică", a declarat președintele României, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu Mark Rutte.
"Nu este rău, așa funcționează Uniunea."
