România a pierdut 740 de milioane de euro, fonduri europene destinate investițiilor în sănătate, adică 26% din bugetul estimat inițial. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a afirmat că diminuarea s-a produs prin ajustarea PNRR, dar vrea să se împrumute de la Banca Europeană de Investiții pentru a nu renunța la niciun proiect. Ministrul a ales șase spitale despre care există indicii că oricum n-ar fi fost finalizate la timp.
Alexandru Rafila a vorbit despre finanțarea investițiilor din sistemul de sănătate prin PNRR deaorece ”în ultimele zile au fost o serie de declaraţii, de controverse în spaţiul public”.
"Aş dori să fie clar pentru toată lumea care este situaţia (...) pentru ca toate investiţiile din PNRR să poată să primească finanţare şi să se termine într-un timp cât mai scurt. La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de punere în aplicare a grantului pentru România, în valoare de 29,12 miliarde de euro, cu două componente: una este de grant, ceea ce înseamnă fonduri nerambursabile în valoare de 14,23 miliarde de euro şi împrumut, (...) cu o dobândă redusă în valoare de 4,94 miliarde euro. (...)
Comisia Europeană a dispus (n.r. în 2023) ajustarea PNRR, (...) actualizată pentru fiecare stat membru. Deci nu doar România a fost afectată de acest mecanism, prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB şi (...) s-a dispus, pentru România, o diminuare a contribuţiei financiare a UE pentru întreg PNRR de 2,1 miliarde de euro, din zona de granturi", a explicat Rafila, potrivit Agerpres.
Diminuările au afectat, pe lângă Ministerul Sănătăţii, şi Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Educaţiei, a adăugat el.
Spitalele care nu vor mai primi finanțare din PNRR
Obiectivele de investiţii a căror finanţare nu va fi mai asigurată din PNRR, ci prin BEI, sunt:
- construirea Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea şi desfiinţarea construcţiilor existente;
- construirea unui corp nou pentru Departamentul "Sănătatea mamei şi copilului" din cadrul spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" din Constanţa;
- construirea de secţii de Obstetrică-Ginecologie la Arad;
- construirea într-o nouă locaţie a Spitalului de Urgenţă "prof dr Dimitrie Gerota";
- construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli infecţioase Braşov;
- relocarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia.
Întrebat despre modul în care a fost revizuită lista, ministrul Sănătății a explicat că există un clasament, iar ”spitalele care au alergat mai încet sunt cele şase”
”.Mi se pare o abordare demagogică dacă nu înţelegem că finanţatorul pune nişte condiţii şi nu înţelegem că toate obiectivele trebuie să fie finanţate şi ajungem în zona demagogică şi spunem că Ministerul Sănătăţii a tăiat cu bună ştiinţă fondurile”, a menționat Rafila, conform sursei citate.
Secretarul de stat Alexandru Rogobete a menționat că toate cele şase unităţi medicale pot continua procedurile de achiziţie pentru proiectul tehnic, pentru construcţie, ceea ce se modifică fiind numai sursa de finanţare, din PNRR în BEI.
Rafila dădea asigurări că nu vor fi pierduți bani din PNRR pentru sănătate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, preciza duminică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că niciun obiectiv de investiţii din cele selectate iniţial pentru finanţare prin PNRR nu a fost pierdut sau puse în pericol prin această diminuare de fonduri.
”A rămas integrală finanţarea din PNRR pentru proiectele destinate reducerii infecţiilor în spitale, pentru dotarea şi extinderea secţiilor de ATI nou-născuţi, pentru reabilitarea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate, pentru construcţia centrelor comunitare integrate. Toate spitalele aprobate pentru finanţare de Ministerul Sănătăţii, indiferent de judeţul sau oraşul în care sunt situate se vor construi, majoritatea cu fonduri din PNRR, şi câteva cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii!", a scris Rafila, pe Facebook.
